Mișcarea disidenților din interiorul PNL a primit un ultimatum în cadrul Congresului de duminică: trebuie să părăsească partidul până luni, 22 iunie. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu nu au depus demisiile în termenul stabilit de congresul liberal, iar partidul se pregătește să inițieze procedurile de excludere.
Întrebarea care rămâne este ce vor decide „puciștii” liberali la expirarea acestui termen. O posibilitate ar fi să continue confruntarea juridică cu conducerea PNL și să rămână în partid, în timp ce o altă alternativă, mai puțin favorabilă, ar consta în înființarea unui nou partid liberal. În trecut au existat și alte rupturi în PNL, unele nereușite, cum ar fi Forța Dreptei, formațiunea lui Ludovic Orban, care a părăsit partidul în 2021 și pare că ar putea reveni înapoi la formația mare.
Pe de altă parte, ALDE reprezintă aripa tânără scindată din PNL, fondată de Călin Popescu‑Tăriceanu în 2015, care, deși a avut o perioadă de guvernare alături de PSD, în final s-a reintegrat în PNL.
Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că se conturează un conflict juridic în interiorul PNL, inclusiv în legătură cu numele partidului, iar evoluția va depinde în mare măsură de rezultatul votului de învestitură pentru Guvernul Veștea.
„Congresul nu este încă contestat în instanță, dar este foarte probabil că va fi, într-o formă sau alta, pus sub atac juridic. Lupta se va juca pe denumire: cine va păstra numele de PNL. Între timp, dacă domnul Veștea devine prim‑ministru, situația pe teren se va modifica”, afirmă decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA.
Profesorul susține că disputa din PNL se va muta pe plan juridic pentru a decide cine va deține efectiv controlul partidului.
„Există argumente care pot fi ridicate împotriva tuturor măsurilor luate acolo, deși, în principiu, sunt conforme cu statutul. Totuși, pot fi contestate. În final, cred că se poate ajunge și la Curtea Constituțională. Acolo se va hotări cine va avea controlul asupra partidului, pentru că deciziile de excludere adoptate la congres vor fi, foarte probabil, contestate și eventual blocate”, precizează el.
Politologul Sergiu Mișcoiu opiniază că „puciștii” din PNL nu manifestă, în prezent, interesul de a crea un partid nou, ci preferă să continue lupta cu formațiunea condusă de Bolojan, prin căi juridice în interiorul partidului.
„Deocamdată nu doresc să-și înființeze un partid nou. Vor să mențină lupta în interiorul PNL și să conteste în instanță toate măsurile luate de Consiliul Național, de Congres, inclusiv posibilele excluderi, iar pentru aceasta este necesară o coeziune în cadrul grupului respectiv”, susține Mișcoiu.
El adaugă că această coeziune poate fi păstrată numai în condiția în care Guvernul Veștea va fi învestit. „Dacă nu va fi învestit, gruparea va trebui să se regrupe, pentru că PNL va avea toate avantajele necesare pe scena politică. Dacă Guvernul Veștea va fi învestit, lupta va continua, iar în cazul în care vor pierde această confruntare internă, în final vor crea un alt partid”.
Profesorul subliniază că au existat și alte formațiuni desprinse din PNL, cum a fost ALDE, aripa liberală a lui Călin Popescu‑Tăriceanu. Deși nu a avut succes pe termen lung, fiind reintegrată în PNL, ALDE a ocupat un loc la guvernare alături de PSD, lăsând o amprentă în politica națională.
„Aceste grupuri au nevoie de o identitate colectivă și de un partid. Pentru a atinge performanța lui Tăriceanu, este necesară o articulare puternică. Dacă domnul Veștea nu va fi învestit, nu va funcționa”, concluzionează Sergiu Mișcoiu.
Congresul Extraordinar al PNL a adoptat duminică două rezoluții: prima prevede că participanții la construirea unui Guvern alături de PSD vor fi excluși, iar …
