Kievul și Chișinăul au realizat un progres semnificativ spre aderarea la UE, după ce, pe 15 iunie, toate statele membre au votat unanim în favoarea deschiderii primului capitol de negociere formal pentru ambele națiuni, conform Politico.
Această hotărâre fusese blocată în mai mulți ani de către fostul premier maghiar, Viktor Orbán, care s-a opus integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Cererile de aderare ale Ucrainei și ale Republicii Moldova sunt interdependente, astfel încât progresul uneia depinde de cel al celeilalte.
Acum ambele state speră să avanseze rapid în procesul de aderare la UE. Vicepremierul ucrainean, Taras Kachka, a declarat pentru Politico, la începutul lunii, că Kievul intenționează să deschidă toate cele șase grupuri de negociere până la jumătatea lunii iulie.
Ungaria încetinește calendarul dorit de Kiev
Totuși, acest program este amenințat după ce Ungaria a respins, marțea, trimiterea unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre, document care ar consolida poziția comună a capitalelor europene. Ungaria a fost singura națiune care a votat împotriva măsurii, care necesitase unanimitatea tuturor celor 27 de state și care va fi supusă unei noi discuții săptămâna viitoare, potrivit a doi diplomați pentru Politico.
Această măsură reflectă poziția rezervată a premierului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.
Deși Magyar nu a blocat deschiderea primului grup de negociere pentru Ucraina, guvernul său a cerut să fie eliminată din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor europeni desfășurate săptămâna trecută la Bruxelles expresia „cât mai curând posibil” referitoare la aderarea Kievului la UE, conform unui diplomat.
La încheierea ședinței Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar a subliniat că Ungaria nu susține deschiderea rapidă a tuturor grupurilor de negociere pentru Ucraina.
„Există în total șase grupuri și nu credem că le putem deschide pe toate simultan. Pe de o parte, pentru că încă nu s‑a uscat cerneala de pe primul, iar pe de altă parte, pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord – care lucrează de ani de zile pentru aderarea la UE”, a afirmat Magyar.
