Este vorba despre Arilje, un oraș cu circa 17 000 de locuitori, pe care mulţi îl consideră „capitala zmeurei” din Serbia, conform The Independent.
Fructele cultivate în această regiune ajung pe piețele multor țări, printre ele Statele Unite și Japonia. Serbia se menţine constant în fruntea exportatorilor de zmeură la nivel mondial, iar Arilje contribuie substanțial la acest succes.
Clima și relieful favorizează cultivarea
Zona este renumită pentru dealurile sale și pentru condiţiile naturale ideale pentru zmeură. Fermierii subliniază că aroma și calitatea fructelor se păstrează datorită îngrijirii atente.
Plantările sunt în mare parte lucrate manual, iar recolta se efectuează fără utilizarea greoaiei mecanice. Producătorii evită în mod deliberat substanţele chimice pentru a menține standardele de calitate.
O plantație de zmeură atinge maturitatea după aproximativ doi ani, perioadă în care culturile necesită îngrijire constantă.
Tradiţia se păstrează din generație în generație
Pentru numeroase familii din Arilje, cultivarea zmeurei reprezintă principala sursă de venit. Afacerile se transmit de la părinţi la copii şi rămân în administrarea familiei.
Localitatea este responsabilă pentru circa 20 % din exporturile de zmeură ale Serbiei. În anii de recoltă abundentă, plantaţiile din zonă furnizează între 15 000 și 20 000 de tone de fructe.
În perioada de recoltare, fermierii angajează lucrători sezonieri, mulţi venind din alte regiuni ale Serbiei, iar unii chiar din străinătate, pentru a lucra în livezi.
Majoritatea producţiei este destinată exportului
În jur de 90 % din zmeura produsă în Serbia este congelată și exportată pe piețele externe. Ulterior, fructele sunt utilizate în industria alimentară pentru iaurturi, gemuri, produse de patiserie și alte bunuri.
O parte mai mică din recoltă este vândută ca fruct proaspăt sau transformată în sucuri naturale și alte produse locale.
Fermierii se confruntă cu provocări tot mai mari
Producătorii afirmă că schimbările climatice încep să afecteze culturile. Secetele și fenomenele meteorologice extreme reduc producţia și cresc riscurile pentru agricultori.
Estimările indică faptul că recolta din acest an ar putea fi cu 20‑30 % mai scăzută decât într-un sezon obișnuit, din cauza secetei din anul precedent.
În același timp, fermierii se plâng de lipsa unor preţuri previzibile. Ei susțin că, în anumite sezoane, sumele oferite de cumpărători nu acoperă costurile de producție.
Nemulțumirile au condus în trecut la proteste organizate de cultivatori, care solicită măsuri ce să asigure o mai mare stabilitate pentru un sector esențial al economiei agricole a Serbiei.
