Oficialul rus a afirmat că noţiunea de „unificare” presupune o dorinţă comună și, de obicei, organizarea unui referendum.
„Ce tip de asociaţie este aceasta? Unificarea implică aspirație reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta reprezintă unificarea. Şi când vorbim de o preluare, aşa ar trebui să o numiţi”, a spus Zaharova, citată de TASS.
Rusia acuză o „anexare”
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse a continuat și a susţinut că cel mai adecvat termen pentru o eventuală fuziune a Republicii Moldova cu România ar trebui să fie „anexare”.
„Vorbind figurativ, în percepţia generală, aşa arată o anexare. Şi din moment ce termenul „anexare” este utilizat în mod constant în presa occidentală – fără un temei juridic solid în cazul ţării noastre – s-ar putea ca acelaşi termen să fie aplicat şi unei situaţii care, cu siguranţă, îndeplineşte toate condiţiile pentru o astfel de calificare”, a declarat Zaharova.
Purtătoarea de cuvânt a mai precizat că opinia cetăţenilor moldoveni ar fi ignorată în această discuţie şi a susţinut că „perioada dificilă” trăită de moldoveni sub autoritatea Bucureştiului între 1918 şi 1940 nu sprijină cauza unionistă.
Proiectul SOS România, adoptat tacit în Parlament
Declaraţiile oficialului rus apar după ce Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege referitor la unirea cu Republica Moldova, deşi propunerea a primit avize negative din partea mai multor instituţii ale statului român. Proiectul a fost iniţiat de parlamentarilor SOS România.
Pentru că proiectul nu a fost dezbătut şi supus votului plenului Camerei Deputaţilor în intervalul legal, a fost considerat aprobat tacit.
De mai multe ori, atât președintele Nicușor Dan, cât şi președinta Maia Sandu şi premierul Ilie Bolojan, au afirmat că susţin Unirea, doar dacă o majoritate clară a populaţiilor ambelor state ar fi de acord.
