Interimarul premier Ilie Bolojan a afirmat marţi la TVR‑1 că legea salarizării unitare constituie unul dintre cele mai semnificative jaloane ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a precizat că acest proiect ar trebui dezbătut într-o şedinţă extraordinară a Parlamentului, alături de alte patru acte normative necesare pentru deblocarea fondurilor UE.
Bolojan a subliniat că legea ar fi trebuit să fie adoptată în ultimii ani, însă procesul a fost amânat.
„Acest act normativ ar fi trebuit să fie finalizat în ultimii patru ani. Din păcate, nimeni nu şi‑a asumat responsabilitatea, pentru că, atunci când ţii în mână un cartof fierbinte, tot cauţi să afli cum îl poţi arunca în curtea altcuiva sau cum să scapi de el.”
„România s‑a întins mai mult decât și‑a putut permite”
Premierul interimar a explicat că noua lege trebuie analizată în lumina situaţiei bugetare a României şi a angajamentelor luate faţă de Comisia Europeană.
„În anii trecuţi, România s‑a întins dincolo de capacitatea noastră de plată. Am ajuns la deficite foarte mari şi la dobânzi exorbitante, care nu vor permite ţării să-şi dezvolte infrastructura în anii ce urmează, să finanţeze spitalele şi şcolile, dacă nu reuşim să controlăm deficitul.”
Potrivit acestuia, cheltuielile cu personalul reprezintă o parte esenţială a bugetului public şi trebuie menţionate în limitele stabilite cu partenerii europeni.
Două opţiuni: indexarea salariilor sau legea salarizării
Ilie Bolojan a precizat că Guvernul are la dispoziţie două scenarii.
Prima variantă presupune indexarea tuturor salariilor din sectorul public conform ratei inflaţiei.
„Putem să indexăm, așa cum facem în fiecare an, salariile din sectorul public. (…) Dacă facem asta, teoretic nu deranjăm pe nimeni. (…) Dar înseamnă că România va pierde suma aferentă acestui jalon, care se apropie de un miliard de euro.”
A doua variantă este adoptarea legii salarizării unitare, care ar permite accesarea fondurilor europene, dar ar schimba modul de majorare a salariilor.
„Se poate creşte suma totală, dar tot în cadrul aceleiaşi anvelope. Singura diferenţă este că nu se aplică direct proporţional cu rata inflaţiei pentru toţi în mod egal.”
Salarii înghețate pentru unii, creşteri majore pentru alţii
Premierul interimar a detaliat că noul mecanism urmăreşte diminuarea dezechilibrelor existente între diferite categorii de bugetari.
„Cei care, din diverse motive istorice, au salarii peste nivelul calculat de experţi, nu vor mai primi creşteri, aşteptând ca cei cu salarii inferioare să ajungă la nivelul lor. Cei cu salarii mai mici vor beneficia de majorări mult mai pronunţate – nu de 7‑8 %, ci de 15‑20 % – constituind astfel un început de corecţie.”
Bolojan a adăugat că aceste ajustări nu pot fi realizate într-un singur an.
„Cea mai bună soluție este adoptarea acestei legi”
Premierul interimar consideră că adoptarea legii este soluţia adecvată pentru România, chiar dacă va genera nemulțumiri.
„Din punctul meu de vedere, aceasta va fi o decizie ce trebuie luată în Parlament şi eu cred că, pentru România, în mod corect, cea mai bună formulă este să aprobăm legea salarizării unitare, cu toate imperfecţiile şi cu toate nemulțumirile aferente.”
El a menționat că, conform informaţiilor primite de la Ministerul Muncii, noua lege nu ar trebui să reducă veniturile angajaţilor. „Din datele furnizate de Ministerul Muncii, nu ar trebui să observăm o astfel de scădere.”
În opinia sa, pe termen lung se impune şi o reorganizare a sectorului public.
„Este mai eficient să ai doi profesionişti bine plătiţi, care lucrează serios, fără să se interfereze între ei, iar al treilea să se mute în sectorul privat şi să contribuie la economia reală.”
