La ora 11:00 este prevăzut începutul ședinței CCR. Deși Curtea Constituțională a analizat săptămâna trecută sesizările primite, pronunțarea a fost amânată până la data de 17 august.
USR și PNL au recurs la CCR pentru a ataca Legea integrității
Prin intermediul unei sesizări comune, formulată de opt senatori PNL și senatorii USR, legea a fost contestată în fața Curții Constituționale.
Obiectul sesizării este reprezentat de două amendamente care au stârnit, încă din faza de dezbateri în comisii, îndoieli serioase privind conformitatea lor cu Legea fundamentală.
„Am depus la CCR, alături de PNL, o sesizare pentru articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR în detrimentul lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan. Într-un regim democratic, nu se folosesc legi retrograde sau destinate adversarilor politici, ca în dictatură. Dacă CCR va admite excepția de neconstituționalitate în săptămânile ce urmează, putem salva Legea ANI și jalonul necesar pentru PNRR”, a declarat Sorin Șipoș, liderul senadorilor de la USR, conform unui comunicat de presă al acestuia.
PSD răspunde la USR și PNL: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro”
În mod reactiv, PSD a acuzat USR și PNL că pun în pericol suma de 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru România, prin acțiunea lor de la Curtea Constituțională împotriva Legii Integrității.
Social-democrații susțin că acțiunea celor două entități politice are ca scop protecția liderului USR, Dominic Fritz, în fața consecințelor unui conflict de interese constatat definitiv.
„PSD condamnă încercarea USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din resursele destinate țării, totul pentru a evita sancțiunile legale aplicabile unui președinte de partid”, se află în comunicatul social-democraților.
Nicușor Dan a contestat normele privind pierderea mandatului și declarațiile de avere
Pe lângă demersul USR și PNL, președintele Nicușor Dan a acționat de asemenea legea la Curtea Constituțională.
Conform sesizării, deși actualizarea regimului de integritate este necesară și se încadrează în angajamentele aferente PNRR, modul în care Parlamentul a elaborat textul este arbitrar și încalcă Constituția.
Printre principalele modificări semnate de contest, se numără extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese asupra „soțului, soției sau a unei persoane care are relații similare celor de soți” pentru președintele României, parlamentari, premier, membrii Guvernului și alți demnitari.
Președinția a evidențiat în special lipsa unei definiții precise pentru termenul de „relații asemănătoare celor dintre soți”. În documentul trimis CCR, se menționează că legea nu oferă criterii obiective, cum ar fi conviețuirea, durata relației, interdependența economică sau recunoașterea publică a acesteia.
Mai mult, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile prevăzute pentru persoanele cărora li s-a constatat definitiv un conflict de interese sau o incompatibilitate.
Sesizarea punctează că noua lege transformă o interdicție de a ocupa funcții publice pentru maxim trei ani (cu efecte pe viitor) într-un mecanism care poate duce la încetarea unui mandat sau a unei funcții deja active.
Președinția susține că acest mecanism încalcă principiul constituțional al neretroactivității. Se argumentează că noua lege ar aplica consecințe juridice noi unor situații stabilite definitiv sub regimul legislativ anterior.
CCR, în urma întâlnirii Tănăsescu–Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal”
Ședinția de la CCR a fost organizată și în contextul informațiilor despre o întâlnire de vineri între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan.
Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat explicații oficiale cu privire la contextul, natura și scopul acestei întâlniri desfășurate în biroul președintelui Senatului.
CSM a remarcat că aceste informații ridică „întrebări legitime”, având în vedere că întrevederea a avut loc în perioada în care CCR urma să decidă cauze cu importanță instituțională majoră.
Duminică seara, CCR a comunicat faptul că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții executivului au caracter strict administrativ și organizatoric.
„În cadrul acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanții autorității executive au ca scop exclusiv aspecte privind administrarea, organizarea și desfășurarea activității instituției, respectând limitele legale”, a declarat CCR.
Curtea a respins, de asemenea, posibilitatea de a discuta dosarele aflate pe rol în afara procedurilor oficiale.
„Președintele Curții Constituționale reafirmă ferm că nicio cauză aflată în curs de soluționare nu poate fi discutată în afara cadrului legal și procedural stabilit”, se precizează în comunicatul CCR.
Legea integrității, un jalon pentru PNRR
Legea integrităţii este un jalon esențial în PNRR și trebuie să fie promulgată până la data de 31 august.
Săptămâna trecută, Senatul (camera decizională) a adoptat legea cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, doi senatori neparticipând la vot.
Documentul, ce modifică diverse acte normative privind ANI, conflictele de interese, incompatibilitățile și declarațiile de avere/interese, a fost trimis președintelui pentru promulgare pe data de 7 august.
