Conform unor informații furnizate de două surse din regimul de la Teheran pentru Financial Times, forțele iraniene au analizat posibilitatea de a lansa atacuri asupra unor puncte de interes americane în regiuni din sud-estul Europei. Bulgaria a fost menționată ca o eventuală țintă, după ce aceasta a permis luna trecută utilizarea bazei aeriene de la Bezmer pentru avioanele de realimentare ale SUA.
O a doua sursă a menționat că și Cipru ar putea fi vizat de represalii în cazul unei noi ofensive din partea Washingtonului, având în vedere atacul cu dronă asupra unei baze britanice de acolo în luna martie.
De asemenea, sursele au indicat faptul că forțele iraniene au studiat separat oportunitatea atacării cablurilor submarine de fibră optică din zona Strâmtorii Ormuz, în cazul în care tensiunile ar escalada.
Iranul evaluează posibilitatea de a extinde acțiunile dincolo de Orientul Mijlociu
Aceste amenințări subliniază postura de sfidare a Teheranului, în care numeroși oficiali ai regimului consideră că restitulirea conflictului este o problemă de „când” și nu de „dacă”.
Procesele de negociere pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz sunt blocate, în timp ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit săptămâna trecută mai mulgeri de ideologi radicali în poziții cheie în armată și în serviciile de securitate. Trump a susținut marți că nu există și nu sunt planificate discuții cu Teheranul.
Comandanții Gardienilor Revoluției și al altor unități militare au avertizat că, în situația unui nou război major, Iranul ar putea direcționa atacurile în afara Orientului Mijlociu. Până în prezent, țintele principale ale Teheranului au fost baze americane, obiective energetice și alte puncte din zonă.
În luna trecută, Gardienii Revoluției au transmis un avertisment Marii Britanii referitor la utilizarea bazelor sale de către forțele americane, afirmând că „orice bază folosită pentru a lansa atacuri asupra teritoriului iranian va fi considerată un scop legitim”.
Iranul ar putea utiliza rachete balistice de medie acțiune, inclusiv modele din gama Shahab, împotriva pozițiilor americane din sudul și sud-estul continentului european. Totuși, specialiștii notează că eficiența acestor rachete scade pe măsură ce distanța crește.
Teheranul avertizează: „Dacă SUA exagerează, Iranul va riposta și în Europa”
Conform surselor citate de Financial Times, intensitatea reacției iraniene va depinde de modalitatea în care va acționa Washingtonul.
O sursă a declarat că regimul pregătește un scenariu de extindere a conflictului dacă Trump decide să implementeze amenințările vechi de a ataca infrastructura iraniană.
O a doua sursă a precizat că, în cazul unei agresiuni din partea SUA, Iranul nu va impune „niciun limită” răspunsului său.
„Dacă SUA trec pragul de toleranță, Iranul se va apăra cu orice mijloc, se va deplasa dincolo de regiune și va lovi și în Europa”, a declarat sursa.
Acordul provizoriu semnat în iunie între SUA și Iran a fost anulat luna trecută, după ce Teheranul a atacat nave în strâmtoare, moment în care ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea convenției. Această situație a dus la succesiunea unor schimburi de atacuri și la reluarea sancțiunilor/blocadei americane asupra porturilor din Iran.
În ciuda săptămânilor de eforturi diplomatice, nu s-au obținut rezultate pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz sau pentru reluarea dialogului pentru un pact de pace mai larg, fapt ce a crescut frustrarea lui Trump.
Sprijinul logistic oferit de România către SUA a declanșat avertismentul Iranului
În contextul conflictului cu Iranul, România a oferit asistență logistică Statelor Unite în cursul primăverii. În martie, CSAT și Parlamentul au dat avizul pentru cererea Washingtonului privind prezența temporară a unor avioane de realimentare pe teritoriul României.
La acea vreme, președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele folosite aveau caracter defensiv și nu erau dotate cu armament.
În iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat România ca fiind unul dintre statele europene ce au sprijinit logistic SUA. Într-un interviu acordat Fox News, acesta a afirmat că Bucureștiul a fost obligat să diminueze numărul zborurilor comerciale pentru a permite avioanelor de realimentare utilizarea aeroportului.
Acestea au generat o phản ứng vehementă din partea Teheranului. Portocolul de comunicare al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” într-un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului, susținând că Rutte a menționat clar România și Italia ca țări implicate în agresiunea asupra Iranului.
Ministerul de Externe al României a respins aceste acuzații, reiterând faptul că România nu a făcut parte din conflictul dintre SUA și Iran. MAE a explicat că deciziile luate de București au fost încadrate în acordurile bilaterale cu SUA și au respectat normele dreptului internațional și Carta ONU.
