Potrivit Agerpres, una dintre concluziile raportului Corpului de Control al premierului, emis în urma acţiunii de control efectuate la Societatea Naţională Nuclearelectrica SA în perioada 15 noiembrie 2025 – 20 martie 2026, o reprezintă estimarea costurilor proiectului SMR de la Doiceşti, care la decembrie 2025 era de 6,5 miliarde dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde dolari mai mult faţă de estimarea iniţială.
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a aprobat vineri publicarea raportului Corpului de Control al prim-ministrului, conform unui comunicat al Nuclearelectrica transmis Bursei de Valori Bucureşti.
„Estimarea costului proiectului la decembrie 2025 era de 6,5 miliarde dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde dolari mai mult decât estimarea iniţială. Concluzia are justificări pertinente, fiind prezentată doar pentru a arăta tendinţa unui astfel de demers”, se menţionează în concluziile raportului.
Raportul mai semnalează că etapele proiectului SMR, stabilite iniţial prin Hotărârea AGEA nr 9/22.09.2022, sunt în prezent decalate, finalizarea etapei FEED 2 fiind realizată cu o întârziere de 20 de luni faţă de calendarul iniţial.
Documentul mai precizează că amplasamentul de la Doiceşti, ales pentru realizarea Proiectului SMR, s-a situat pe locul al doilea în evaluarea consultantului Sargent&Lundy, decizia de selecţie bazându-se pe argumente generale, fără realizarea unei analize comparative a avantajelor şi dezavantajelor tehnice şi economice concrete ale amplasamentelor recomandate prin raportul Sargent&Lundy.
Totodată, procesul de desemnare a asociatului SNN în cadrul asocierii Compania de proiect, respectiv Nova Power&Gas, şi modalitatea de constituire şi funcţionare a companiei de proiect (RPN) s-au derulat fără o procedură de asociere aprobată la nivelul SNN şi fără evaluarea prealabilă a conformităţii cu normele europene privind intervenţia publică în economie, această asociere fiind analizată post factum, la aproape 2 ani de la constituirea companiei de proiect, de o companie specializată în evaluarea unor astfel de operaţiuni prin raportare la regulile privind intervenţia statului în economie.
„Concluzia analizei a fost că, în baza practicii investiţionale naţionale şi internaţionale, un investitor privat ar fi procedat similar, cu precizarea că, privind asocierea SNN-NPG, „nu se poate evalua nivelul de risc şi modul de încadrare în condiţiile de piaţă al deciziilor respective”. În acelaşi studiu s-a formulat recomandarea obţinerii unui punct de vedere formal al Consiliului Concurenţei asupra concluziilor raportului, demers nerealizat. Prevederea din acordul investitorilor a unor măsuri de reducere a riscului de concentrare economică arată că, la momentul realizării asocierii, acţionarii au conştientizat necesitatea testului investitorului privat prudent şi a „demersurilor pentru obţinerea autorizării necondiţionate din partea Autorităţii Relevante de Concurenţă”, ambele fiind ignorate la decizia de asociere”, se arată în raport.
Corpul de control a mai concluzionat că demersul finalizat cu decizia de asociere nu s-a fundamentat pe o evaluare comparativă a potenţialelor entităţi private, realizată pe criterii cuantificabile, prin care partenerul privat ar fi trebuit să îşi dovedească capacitatea financiară, tehnică, tehnologică şi de asumare a riscurilor activităţii companiei de proiect, în acelaşi raport în care şi-ar fi împărţit ulterior controlul decizional şi rezultatele.
„Motivaţia privind calitatea de investitor unic, în virtutea calităţii de proprietar al terenului, nu se poate…
