România își exprimă sprijinul pentru un buget european vast pe intervalul 2028-2034 și cere ca viitoarele fonduri ale UE să favorizeze atât reducerea disparităților de dezvoltare, cât și competitivitatea și securitatea, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
România își articulează prioritățile pentru bugetul Uniunii Europene
Oana Țoiu a luat parte vineri, 11 septembrie, la reuniunea de lucru cu șefii misiunilor diplomatice ale statelor membre UE acreditați în România. Întâlnirea a fost organizată de Ambasada Irlandei, în contextul președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene.
Unul dintre subiectele principale a fost viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru 2028-2034. Ministrul a precizat că România dorește să rămână un partener credibil în negocieri și susține un buget ambițios atât ca amploare, cât și prin obiectivele stabilite.
Bucureștiul consideră esențiale investițiile prin Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună pentru continuarea diminuării diferențelor de dezvoltare dintre statele membre. În același timp, România dorește un acces mai facil al companiilor românești, inclusiv al IMM-urilor, la instrumentele europene destinate competitivității.

Oana Țoiu a participat la întâlnirea de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București. Sursa: Facebook/Oana Țoiu
Peste 70% din comerțul României este conectat de Piața Unică Europeană
Un argument relevant prezentat de ministru este legătura strânsă dintre economia României și Piața Unică Europeană. Potrivit datelor prezentate de Oana Țoiu, peste 70% din importurile și exporturile României din 2026 sunt legate de Piața Unică.
România consideră că investițiile în infrastructura de transport și conectivitate reprezintă o prioritate strategică. Printre proiectele evidențiate se numără autostrăzi, poduri, infrastructură feroviară și fluvială, puncte de trecere a frontierei, conexiuni energetice și cabluri de date. Accentul este pus în special pe conectarea României cu statele din vecinătatea estică și cu țările candidate la aderarea la UE.
Marea Neagră, pe agenda securității
Discuțiile au vizat și securitatea europeană, în contextul evoluțiilor regionale. Oana Țoiu a susținut consolidarea acțiunii UE în domeniul securității și apărării și includerea acestor priorități în viitoarele finanțări europene. Ministrul a cerut, de asemenea, intensificarea cooperării în regiunea Mării Negre.
În acest context, România și Bulgaria propun operaționalizarea unui Hub de securitate maritimă, destinat consolidării capacității de analiză și răspuns la amenințările hibride din regiune. România leagă securitatea Mării Negre și de comerțul cu cereale, atât prin rolul său de principal producător de cereale din UE, cât și prin importanța regiunii pentru tranzitul logistic.
România susține lărgirea Uniunii
Un alt subiect discutat a fost extinderea UE și apropierea statelor candidate din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest. Oana Țoiu a prezentat și rolul României în cadrul Președinției-în-exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est și al Inițiativei Central-Europene.
Bucureștiul susține accelerarea integrării europene a statelor candidate și dezvoltarea conectivității și rezilienței regionale. În perspectiva Adunării Generale a ONU din această toamnă, ministrul a menționat și intenția de a intensifica dialogul cu partenerii din Orientul Mijlociu și cu alți parteneri internaționali, inclusiv în sprijinul eforturilor de dezescaladare.
La reuniunea cu ambasadorii UE au mai fost abordate protejarea valorilor europene, competitivitatea Uniunii, securitatea și apărarea, extinderea UE și evoluțiile din Orientul Mijlociu.

