Inițiativa legislativă lansată de șefa Executivului european, Ursula von der Leyen, urmărește să restrângă accesul minorilor la mediile digitale sociale și să impună standarde mai riguroase pentru spațiul online, conform sursei POLITICO.
Motivul invocat îl reprezintă temerile tot mai mari legate de influența TikTok, Instagram și a altor medii digitale asupra vârstei fragede și a adolescenței.
Transpunerea acestor idei în obligații juridice valabile în întreaga uniune a 27 de state va fi însă o provocare majoră. Executivul european trebuie să discute cu guvernele naționale și cu legislativul european, căutând totodată metode de verificare a vârstei care să nu compromită intimitatea utilizatorilor.
Conform propunerii, copiii cu vârsta sub 13 ani nu vor avea voie să dețină profile pe rețelele sociale. Între 13 și 15 ani, aceștia vor putea utiliza conturi speciale, create și monitorizate de părinți sau tutori. După împlinirea vârstei de 15 ani, adolescenții își vor putea deschide conturi proprii.
În cazul categoriei 13-15 ani, profilurile vor fi înzestrate cu funcționalități reduse și un timp de utilizare limitat la o oră zilnică, a anunțat Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii.
Normele nu se adresează exclusiv rețelelor sociale. Comisia Europeană solicită ca și serviciile de video-partajare, jocurile online și asistenții virtuali AI să respecte standarde de siguranță pentru minori.
Printre măsurile prevăzute se numără restricționarea instrumentelor care pot genera dependență, a navigării fără sfârșit, a alertelor primite noaptea și a contactării copiilor de către străini.
„Când o platformă vrea să ajungă la copii sau adolescenți, trebuie mai întâi să dovedească că este sigură”, a afirmat von der Leyen.
Modelul australian și presiunea pentru restricții
Propunerile blocului european apar după ce Australia a instituit, în decembrie 2025, prima interdicție națională de acest gen, prin care tinerii sub 16 ani nu mai pot înregistra conturi pe principalele platforme de socializare.
Până în prezent, nu s-a observat o schimbare semnificativă, deoarece un număr considerabil de minori continuă să acceseze rețelele sociale.
Autoritățile de la Canberra atribuie această situație și nerespectării în totalitate a regulilor de către platforme.
Apărătorii drepturilor copilului și anumite guverne din UE au susținut însă că interdicțiile generalizate nu reprezintă neapărat soluția potrivită, întrucât ar putea afecta dreptul tinerilor la informare și la exprimare.
Aceste preocupări au fost incluse în noua propunere, care încearcă acum să găsească un echilibru între protecția minorilor și drepturile acestora.
Un act de echilibristică între capitalele europene
Propunerea ține cont și de abordările diferite pe care statele membre le aplică deja la nivel național. Parisul și Berlinul se numără printre capitalele care au susținut praguri de vârstă diferite, Franța cerând restricții pentru sub 15 ani, iar Germania discutând un prag inferior.
Metoda graduală din cadrul „EU Kids Act”, care introduce reguli diferențiate după vârstă, ar putea permite reconcilierea acestor poziții.
Tornarea în legislație va fi însă dificilă. Propunerea Executivului trebuie aprobată atât de guvernele statelor membre, cât și de Parlamentul European.
Estonia a condamnat public astfel de interdicții sau limite de vârstă, iar Italia nu a implementat până acum restricții asemănătoare.
Ministrul olandez pentru afaceri digitale, Willemijn Aerdts, a declarat că țara sa susține propunerea, dar ar prefera ca vârsta minimă să fie fixată la 15 ani.
Un reprezentant al ministerului spaniol pentru afaceri digitale a menționat că Spania își continuă eforturile de a fixa pragul la 16 ani.
Luând în calcul toate aceste aspecte, presiunea din partea părinților și temerile legate de marile companii tehnologice îi determină pe mai mulți politicieni europeni să susțină adoptarea rapidă a regulilor comune.
Ministrul irlandez pentru afaceri digitale, Patrick O’Donovan, care susținuse săptămâna trecută un prag de 15 ani, a declarat că „în astfel de situații, urmărești cele mai înalte idealuri și îți susții punctul de vedere”.
„Acum este momentul să analizăm implementarea și procesul de concretizare a schimbării”, a completat ministrul irlandez.
Executivul european intenționează să finalizeze negocierile în 8-12 luni, potrivit unui înalt oficial al instituției. Totuși, chiar dacă acest interval este respectat, noile reguli nu ar intra imediat în vigoare. Propunerea prevede o perioadă de tranziție de șase luni, iar aplicarea ar putea începe în 2028.
Părinții nu trebuie să ducă singuri responsabilitatea
Un alt aspect important îl reprezintă rolul părinților.
Organizațiile care apără drepturile copiilor avertizează că o responsabilitate excesivă pusă pe părinți ar putea deveni prea intruzivă, afectând copiii ale căror părinți nu pot petrece mult timp cu ei.
Sorine Vesth Rasmussen, consilier principal pentru politicile tehnologice și drepturile copilului în cadrul organizației daneze Borns Vilkår, a atras atenția asupra acestui risc.
Ministrul grec pentru afaceri digitale, Dimitris Papastergiou, a declarat, la rândul său, că părinții nu ar trebui să fie împovărați de noua legislație. Responsabilitatea principală trebuie să revină platformelor.
Problema confidențialității
O problemă majoră o reprezintă verificarea vârstei utilizatorilor.
Pentru ca noile reguli să poată fi aplicate, platformele și magazinele de aplicații vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor. Comisia Europeană afirmă că această verificare poate fi realizată prin instrumente care nu păstrează actele de identitate sau datele biometrice.
Apărătorii vieții private avertizează însă că orice mecanism de verificare a vârstei poate genera riscuri pentru datele utilizatorilor și poate deveni o țintă pentru hackeri.
„Legea UE privind copiii (EU Kids Act) se conturează a fi un dezastru pentru internetul deschis, mascat sub forma protecției copiilor”, a declarat Arya Haager, reprezentantă a ONG-ului epicenter.works, care apără drepturile digitale.
Aceasta a menționat că legea ar putea crea o „infrastructură de supraveghere în jurul datelor familiale”, prin care copiii ar putea fi legați de tutorii adulți care le supraveghează conturile.
Aceste informații ar putea fi „ulterior reutilizate pentru a excluce persoane pe criterii de etnie, religie sau orientare sexuală”, a completat Arya Haager.
În ciuda acestor preocupări, Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru domeniul tehnologic, susține că noul sistem va proteja datele utilizatorilor.
„Confirmarea vârstei în mediul online ar trebui să fie un proces simplu, care să nu dezvăluie nimic altceva despre utilizator, absolut nimic în afară de vârstă”, a afirmat ea.
