De 35 de ani, MEDIAFAX este prezent acolo unde se desfășoară evenimentele importante. A constituit o parte a istoriei României post-decembriste, informând în timp real despre momentele care au schimbat politica, societatea și existența de zi cu zi.
În 1995, MEDIAFAX și-a întărit rolul de furnizor de știri în presa românească. Știrile agenției continuau să apară în ziarele locale și naționale, servind ca o „călăuză” pentru standardele jurnalistice ale perioadei.
Evenimentele în care MEDIAFAX a fost prezentă prin informațiile transmise includ decizii legate de apropierea României de Uniunea Europeană, relansarea pieței de capital și momentele majore ale vieții politice interne.
Declarația de la Snagov – momentul consensului politic în vederea aderării la UE
La 21 iunie 1995, la Snagov, conducătorii principalelor formațiuni parlamentare, împreună cu președintele Ion Iliescu, premierul Nicolae Văcăroiu și alți demnitari, au semnat Declarația de la Snagov. Documentul a exprima un consens politic larg referitor la orientarea României spre Uniunea Europeană.
În acest sens, semnatarii își asumau direcționarea României către valorile europene: democrație, stat de drept, pluralism politic, separarea puterilor și alegeri libere.
Drumul spre acel moment fusese pregătit în lunile anterioare, iar MEDIAFAX relata evoluțiile care urmau să ducă la adoptarea documentului.
Ziarul Libertatea anunța, încă din ediția sa din 25 mai 1995, citând MEDIAFAX, că România va depune cererea de aderare la UE la sfârșitul lunii iunie. Informația fusese transmisă după sesiunea plenară a Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării României la UE, desfășurată în luna mai, la Snagov.
„La reuniune – informează Mediafax – au participat Nicolae Văcăroiu, miniștrii de stat Dan Mircea Popescu, Teodor Meleșcanu și Mircea Coșea, reprezentanți ai partidelor politice și ai confederațiilor sindicale. Premierul Văcăroiu a subliniat că sunt necesare stabilirea și prezentarea consecințelor aderării la UE asupra societății românești”, notează Libertatea, citând MEDIAFAX.
Pe 21 iunie 1995, liderii politici români au semnat declarația privitoare la integrarea țării în UE, eveniment salutat de președintele Ion Iliescu printr-o declarație exclusivă acordată MEDIAFAX.
„Principalele atu-uri ale României în cursa pentru integrare sunt potențialul uman și material, precum și poziția sa geostrategică, iar cinci ani în anticameră la UE nu sunt deloc puțini”, a spus Ion Iliescu pentru MEDIAFAX, preluat de ziarul Adevărul de Arad.
La 22 iunie 1995, România a mai făcut un pas oficial spre UE: a depus cererea de aderare la blocul comunitar. A urmat un drum de aproape 12 ani până la momentul în care România devenea efectiv stat membru al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007.
Reluarea activității Bursei de Valori București după aproape cinci decenii
Pe când Declarația de la Snagov marca orientarea politică și strategică a României către Europa, 1995 aducea și un moment important pentru reconstrucția economiei de piață: Bursa de Valori București își relua activitatea după aproape cinci decenii.
Momentul concret al relansării a fost 20 noiembrie 1995, când a avut loc prima ședință de tranzacționare. Au fost tranzacționate 905 acțiuni aparținând a șase companii, prin 45 de tranzacții. Companiile erau TMK – ARTROM, COMELF, UAMT, Carne Arad, IAIFO și Sanevit Arad.
A fost însă un început foarte modest în comparație cu ceea ce urma să devină piața românească de capital. Până la sfârșitul anului 1995 au avut loc doar cinci ședințe de tranzacționare, cu 379 de tranzacții și un volum total de 42.761 de acțiuni.
Relansarea Bursei era însă parte a unui proces mai amplu prin care România încerca să reconstruiască instituțiile și mecanismele unei economii de piață.
Acest domeniu intra în atenția presei, iar MEDIAFAX era citată de publicațiile vremii în relatările despre evoluțiile economice și financiare ale României.
Moartea lui Corneliu Coposu: dispariția unei figuri simbolice a opoziției
1995 a reprezentat și un an al unei pierderi importante pentru politica românească. La doar câteva luni după Declarația de la Snagov, România a pierdut una dintre personalitățile politice care simbolizau rezistența anticomunistă și opoziția democratică: Corneliu Coposu.
Lider al PNȚCD și figură centrală a Convenției Democrate Române, Coposu fusese senator și unul dintre cei care contribuiseră la reconstruirea vieții politice democratice după 1989. În timpul regimului comunist fusese închis și supus unui regim dur de detenție. După Revoluție, a devenit unul dintre principalii lideri ai opoziției față de puterea dominată de Ion Iliescu.
În 1994 fusese operat în Germania din cauza unei afecțiuni pulmonare, iar în 1995, starea sa de sănătate s-a înrăutățit.
Corneliu Coposu a murit la București, la 11 noiembrie 1995, la vârsta de 81 de ani. Deși nu a avut parte de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni veniți din întreaga țară.
MEDIAFAX asigura circulația rapidă a informației
Declarația de la Snagov, depunerea cererii de aderare la UE, redeschiderea Bursei de Valori București și dispariția lui Corneliu Coposu au făcut din 1995 un an al contrastelor și al transformărilor profunde.
În tot acest timp, MEDIAFAX asigura circulația rapidă a informației. Știrile agenției ajungeau în redacțiile ziarelor, iar publicațiile vremii le preluau și le transformau în informație pentru cititorii din întreaga țară.
MEDIAFAX nu s-a limitat să relateze istoria recentă. A fost acolo de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
Informația a circulat de la locul evenimentului la redacții și, prin intermediul presei, la milioane de oameni.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care arată, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care Mediafax a fost prezent.
În mijlocul evenimentelor. În centrul istoriei.
