Specialiștii au examinat conexiunea dintre depistarea unor afecțiuni vocale, deteriorarea auzului sau coexistența acestor două probleme și declanșarea ulterioară a deteriorării cognitive sau a demenței.
Cercetarea a cuprins 833.417 voluntari de 50 de ani și mai mulți, iar savanții au monitorizat instalarea problemelor cognitive de la un an după evaluarea funcției vocale și auditive.
Concluziile indică faptul că indivizii cu probleme vocale ar putea fi expuși la un pericol crescut de degradare cognitive viitoare. Cauzele investigate pot îmbrăca forme precum alterarea timbrului, intensității sau transparenței sunetului, conform Science Alert.
Robert Sataloff, profesor și șef de departament la Drexel University College of Medicine, a precizat că legătura cea mai puternică cu demența a fost identificată la pacienții care combinau o tulburare vocală cu hipoacuzie.
Afecțiunile laringiene, corelate cu o probabilitate sporită de demență
Din datele analizei, persoanele cu disfonie, dar fără deficit auditiv, au înregistrat o probabilitate cu 58% superioară de a dezvolta afecțiuni cognitive sau demență, față de cohortele de referință.
La participanții care prezentau simultan tulburare vocală și scăderea auzului, pericolul a fost cu 104% mai mare.
Specialiștii menționează că aceste cifre reflectă comparații cu grupuri de control separate, neafectate de probleme vocale sau auditive. Când toți cei cu afecțiuni vocale au fost studiați ca grup unic, indiferent de prezența hipoacuziei, riscul a fost cu 29% mai mare. Pentru scăderea auzului fără tulburări de voce, creșterea riscului a fost de 27%.
Modificările vocale nu garantează apariția demenței
Cercetătorii subliniază că studiul evidențiază o corelație, nu o legătură cauzală.
Așadar, cine observă schimbări ale vocii nu înseamnă neapărat că va dezvolta demență, Alzheimer sau alte afecțiuni cognitive. Cercetarea nu a separat aceste trei rezultate și nu dovedează că problemele vocale cauzează declin cognitiv.
Conexiunea dintre hipoacuzie și pericolul demenței este deja menționată în studii precedente. Noua cercetare sugerează că alterările calității vocale ar putea constitui un marker suplimentar de analizat.
Sataloff sfătuiește pe cei cu dificultăți vocale să consulte un otorinolaringolog, care poate stabili dacă este necesară și o evaluare cognitivă.
De ce ar putea exista o corelație între voce și demență
Cercetătorii au avansat mai multe ipoteze pentru această corelație. O afecțiune vocală poate determina o persoană să vorbească mai rar, reducând interacțiunile și stimularea cognitivă.
Totodată, problemele de articulare sau auditive pot duce la retragerea din activitățile sociale. Studiile anterioare au legat implicarea socială de menținerea sănătății cognitive.
Echipa de cercetare precizează că tulburările vocale pot fi, în multe situații, tratate sau ameliorate. Studiile viitoare ar trebui să verifice dacă anumite tipuri specifice de tulburări vocale sunt mai strâns legate de declinul cognitiv și dacă tratarea acestor afecțiuni poate influența riscul pe termen lung.
