România intră în ultima evaluare semnificativă a anului cu toate cele trei mari agenții de rating având în prezent perspectivă negativă asupra datoriei suverane.
La 31 iulie, Fitch a păstrat calificativul BBB-, iar la 7 august Moody’s a menținut ratingul Baa3. Ambele reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.
Acum vine rândul S&P, iar contextul e mai complicat decât la începutul verii: România e condusă de un guvern interimar, iar Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a eșuat la votul de încredere din Parlament pe 30 septembrie. Prelungirea blocajului politic a amplificat presiunea asupra ratingului, într-o perioadă în care statul trebuie să demonstreze că poate continua reducerea deficitului.
România a trecut de Fitch și Moody’s. Dar avertismentele au rămas
Precedentul Fitch arată cât de aproape poate ajunge România de o decizie nefavorabilă.
În raportul publicat la sfârșitul lunii iulie, Fitch a dezvăluit că autoritățile române au contestat rezultatul inițial al comitetului de rating și au furnizat informații suplimentare. În urma apelului, acțiunea finală de rating a fost diferită de concluzia inițială..
Fitch a păstrat România la BBB-, dar cu perspectivă negativă. Agenția a indicat printre vulnerabilități deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei, inflația și fragmentarea politică.
O săptămână mai târziu, Moody’s a menținut la rândul său România în categoria investițională, la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Agenția a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului, dar a atras atenția asupra riscurilor ca fragmentarea politică să afecteze continuarea consolidării fiscale.
România a trecut primele două examene, însă fără să iasă din zona de risc.
Ultimul examen: ce așteaptă S&P de la România
S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O coborâre cu o treaptă a ratingului pe termen lung ar scoate România din categoria recomandată investițiilor potrivit scalei S&P.
La precedenta evaluare programată, din 3 aprilie, S&P a menținut ratingul și perspectiva negativă. Agenția estima atunci că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027 și avertiza că ar putea reduce ratingul dacă traseul consolidării fiscale s-ar îndepărta semnificativ de așteptările sale sau dacă întârzierile în accesarea fondurilor europene ar amplifica presiunile.
Ulterior, S&P a arătat că blocajul politic devine relevant pentru rating în măsura în care afectează capacitatea statului de a lua și implementa decizii.
„Nu avem o opinie despre politică în sine”, au explicat reprezentanții agenției, precizând că important este efectul evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. S&P a indicat anterior că un blocaj politic prelungit, care ar împiedica reducerea în continuare a deficitelor în 2027, poate pune presiune pe rating.
Argumentul Bucureștiului: deficitul scade chiar și în criză politică
Autoritățile încearcă să o convingă pe S&P că, în ciuda instabilității politice, corecția bugetară nu a fost abandonată.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat joi seara încrezător că România își va păstra ratingul recomandat investițiilor.
„Am mare încredere”, a spus Nazare, după discuțiile cu reprezentanții agenției. Principalul argument prezentat de partea română este execuția bugetară și faptul că, potrivit ministrului, în lunile de guvern interimar nu s-a produs un derapaj fiscal.
Datele prezentate recent de Ministerul Finanțelor indică un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, cu aproximativ 31% mai mic decât în perioada similară a anului precedent.
La întâlnirea din 24 septembrie cu delegația S&P au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru.
Ionuț Dumitru susține că ajustarea fiscală deja realizată reprezintă principalul argument al României și că deficitul este pe cale să coboare spre 6% din PIB în acest an.
Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră că datele macroeconomice nu justifică în prezent o retrogradare, însă agențiile urmăresc în special ce se va întâmpla cu ajustarea bugetară în 2027 și 2028.
De ce este S&P examenul cel mai greu
Diferența față de evaluările Fitch și Moody’s este momentul politic în care vine verdictul.
La 31 iulie și 7 august, agențiile au putut lua în calcul perspectiva instalării unui nou executiv. La începutul lunii octombrie, situația e diferită: tentativa de formare a Cabinetului Mureșan a eșuat în Parlament, iar incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare continuă.
Pentru agențiile de rating, problema nu e componența politică a unui guvern în sine, ci dacă acesta poate susține și aplica măsurile necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei.
Presiunile sunt accentuate de creșterea datoriei și de necesarul ridicat de finanțare al statului, într-un moment în care costurile de împrumut au crescut și piața urmărește îndeaproape ieșirea României din criza politică.
La ce oră ar putea veni verdictul
Un reper îl reprezintă precedenta evaluare programată a României. Decizia din 3 aprilie 2026 a fost publicată de S&P la 16:06 EDT, ceea ce corespundea aproximativ orei 23:06 în România. Dacă agenția urmează același tipar, verdictul de vineri ar putea deveni public în jurul orei 23:00, însă aceasta nu e o oră anunțată oficial de S&P.
