Comunicarea aparține Comisiei de Boli Infecțioase din cadrul Colegiului Medicilor, în contextul discuțiilor apărute recent în spațiul public referitoare la această afecțiune.
Pesta este cauzată de bacteria Yersinia pestis și reprezintă o zoonoză, adică o infecție care poate sări de la animale la oameni.
Modalități de transmitere
Cel mai des, microbul ajunge la oameni prin înțepătura unui purice bolnav, care a preluat-o de la rozătoare, cum ar fi șobolanii.
Această boală a rămas în istorie prin cele trei pandemii majore de dinaintea epocii antibioticelor.
Ciuma medievală a decimat populații întregi, într-o vreme când medicina nu dispunea de arme eficiente împotriva infecției.
În prezent, contextul este complet altul.
Manifestările
Calea principală de contagiozitate o reprezintă înțepătura unui purice purtător de bacterie.
Există și alte căi de contaminare, printre care și contactul direct cu o sursă bolnavă.
La forma pulmonară, microbul atacă plămânii și se poate răspândi de la om la om pe ruta respiratorie.
De aceea, forma pulmonară este extrem de periculoasă și impune consult medical imediat.
Cele trei forme ale bolii
Medicina recognizește trei variante principale ale afecțiunii.
Pesta bubonică este cea mai cunoscută. Ea determină umflarea și durerea ganglionilor limfatici din zona de intrare a bacteriei, de cele mai multe ori după o înțepătură de purice. Fără terapie, poate progresa către forme severe.
Pesta septicemică apare când infecția se extinde în tot corpul.
Pesta pneumonică vizează plămânii și este forma care permite transmiterea directă de la om la om.
Mortalitatea în prezent
Potrivit OMS, fără tratament, pesta bubonică prezintă o mortalitate de circa 30-60%.
Formele pulmonară și septicemică pot fi fatale dacă pacientul nu este tratat rapid.
Rolul antibioticelor
„Pesta nu a dispărut și persistă în anumite zone ale globului, dar poate fi tratată eficient cu antibiotice dacă diagnosticul și tratamentul sunt aplicate la timp”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România.
Așadar, depistarea precoce poate însemna trecerea de la o infecție controlabilă la o boală cu risc vital.
Zonele unde mai apare
Boala nu a fost eliminată. Ea rămâne endemică în mai multe zone ale planetei și poate apărea fie ca cazuri izolate, fie ca focare sau epidemii.
Conform datelor OMS, invocate de Colegiul Medicilor, între 2019 și 2025, majoritatea cazurilor au fost înregistrate în Republica Democrată Congo și Madagascar.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că ne aflăm în pragul unei noi pandemii de ciumă.
În contrast cu perioadele în care boala făcea ravagii, medicina modernă dispune acum de antibiotice și de metode de diagnostic și control al infecțiilor.
De ce reapare subiectul?
Colegiul Medicilor dorește să ofere explicații medicale clare ori de câte ori apar în spațiul public informații despre afecțiuni care pot genera îngrijorare.
„Este esențial ca publicul să beneficieze de informații clare, validate medical și prezentate responsabil”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.
