Două comune timișene se pregătesc să realizeze un pas semnificativ către unire, într-un context în care viitorul executiv elaborează o reformă administrativă care va redeschina harta țării. Fibiș și Mașloc intenționează să renunțe la structurile administrative separate pentru a diminua costurile și a disposa de mai multe resurse pentru investiții. Conform programului de guvernare, sute de localități mici ar putea urma exemplul, dar hotărârea finală va reveni cetățenilor, prin referendum.
Comunele Fibiș și Mașloc, separate de doar patru kilometri, figură printre primele localități din România care au declarat intenția de a se asocia. Negocierile pentru unire au început din primăvară, după ce Consiliul Județean Timiș a comunicat că va acorda până la 20 de milioane de lei administrațiilor care optează pentru această soluție, conform sursei Observator.
Primarii celor două comune au efectuat deja calculele și prezică că o administrație unificată ar permite o economie de aproximativ trei milioane de lei pe an.
Fondurile actualment cheltuite pentru funcționarea primărilor ar putea fi reorientate către proiecte de dezvoltare. Cu aceste resurse, autoritățile ar putea asfalta trei kilometri de drumuri, moderniza câteva sute de corpuri de iluminat public sau reabilita școala.
Ce va fi cu primăriile din Fibiș și Mașloc după unire
Dacă proiectul va fi implementat, una dintre cele două primării va fi înlăturată, iar efectivul personalului său va fi redus drastic. Din cei 15 salariați ar mai rămâne doar doi sau trei.
De asemenea, primarul comunei mai mici își va pierde mandatul, iar cele două localități vor fi conduse de o singură administrație. Noua structură va funcționa cu un primar, un viceprimar și un singur consiliu local. Pe lângă reducerea cheltuielilor, autoritățile locale pariază și pe șansa de a accesa mai ușor fonduri europene.
Primarul comunei Fibiș, Gheorghe Dorel Carcea, consideră că unirea constituie o soluție la dificultățile financiare cu care se confruntă administrațiile mici.
„O idee bună în contextul actual, deoarece nu mai avem putere economică pentru localitatea noastră”, declară Gheorghe Dorel Carcea.
Aceeași poziție este susținută și de primarul comunei Mașloc, Ionel Lupu, care consideră că localitățile cu o populație mai numeroasă au șanse superioare să atragă fonduri pentru investiții.
„Știu că acesta este viitorul, altfel accesezi un proiect cu 5.000 de locuitori sau unul cu 1.500. Pentru a funcționa normal și a nu sta la ușa cuiva să ceri bani pentru supraviețuire, spun că este foarte benefic”, afirmă Ionel Lupu, primarul Mașloc.
Printre locuitori, propunerea a provocat reacții diverse. Unii consideră că unirea comunelor ar putea aduce beneficii economice și o calitate a vieții superioară, în timp ce alții sunt sceptici și se temă, printre altele, de pierderea locurilor de muncă în administrația locală.
Peste 400 de localități ar putea fi incluse în programul de comasare al noului guvern
Reorganizarea administrativă figurează în programul de guvernare al Executivului propus de Luca Niculescu.
Documentul prevede acordarea prioritară a unor finanțări pentru unirea voluntară a 429 de localități care posedă sub 1.500 de locuitori.
Măsura urmărește diminuarea costurilor administrative și stimularea investițiilor în comunitățile mici. Totuși, unirea localităților nu va fi obligatorie, ci va depinde de consimțământul cetățenilor, exprimat prin referendum.
