Impactul încălzirii globale asupra sănătății s-a accentuat mai alert în deceniul următor Acordului de la Paris din 2015 comparativ cu perioada precedentă, media anuală a deceselor provocate de căldură urcând cu aproape 36%, conform raportului Lancet Countdown despre sănătate și schimbări climaterice, citat de The Independent. Studiul, condus de University College London alături de Organizația Mondială a Sănătății, monitorizează 54 de indicatori și a fost publicat miercuri, înainte de conferința ONU COP31 din noiembrie.
Căldura face mai multe victime decât malarie sau HIV
În 2023, cel mai fierbinte an din intervalul analizat, căldura extremă a contribuit la un bilanț record de 710.000 de decese, depășind cele din cauza malariei sau HIV-ului. Peste 70% din acestea au fost atribuite direct încălzirii antropogene. În lipsa schimbărilor climatice, numărul ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți.
Între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de schimbările climatice. Căldura a lovit și economia: în ultimii trei ani, pierderile de productivitate ale forței de muncă au depășit un trilion de dolari pe an.
Seceta și apa, noile amenințări
În 2025, seceta severă a afectat aproape 52% din uscatul planetei timp de cel puțin o lună, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Analizele satelitare indică că, de la 2003, 80% din suprafața uscatului a traversat modificări majore ale rezervelor de apă subterană, ceea ce pune în pericol igiena și siguranța alimentară.
Există și aspecte pozitive. Investițiile în energie curată au atins un record în 2025, aproape dublu față de cele în combustibili fosili. În 77 de țări unde emisiile au scăzut după 2016, aerul mai curat a prevenit aproximativ 323.000 de decese anual.
Combustibilii fosili asigură totuși încă peste 80% din energia mondială. Cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar putea depăși până în 2040 cu 150% nivelul de producție compatibil cu limita de 1,5°C, față de 138% în estimarea anterioară.
Ce solicită cercetătorii
Autorii raportului cer recunoașterea oficială a schimbărilor climatice ca urgență globală de sănătate, un nou instrument al OMS pentru un răspuns coordonat și plasarea sănătății în centrul fiecărei decizii climatice, de la reducerea emisiilor la finanțare.
„La un deceniu de la Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt clare: efectele schimbărilor climatice asupra sănătății crește mai repede decât răspunsul lumii”, a declarat profesoara Marina Romanello, directora executivă a Lancet Countdown. Ea a recunoscut avansurile în energia curată și pregătirea sistemelor de sănătate, dar le-a considerat prea lente, prea mici și insuficient de bine țintite.
„Nu este o degradare treptată, este un salt care trebuie recunoscut ca urgența globală de sănătate care este”, a avertizat Romanello.
