Investigația, denumită „Narcismul și dependența de selfie-uri printre tinerii mexicani: structură factorială și asocieri”, a fost publicată în revista academică Adolescents, în data de 25 februarie 2026.
Analiza a cuprins 264 de studenți înscriși la Universitatea Autonomă din Zacatecas, Mexic, având vârste între 13 și 35 de ani. Media de vârstă a subiecților a fost de aproximativ 18 ani.
Pentru a examina conduita acestora, specialiștii au apelat la instrumente psihologice ce evaluează trăsăturile narcisice și propunerea de a realiza selfie-uri în mod compulsiv.
Concluziile au relevat corelații semnificative între scorurile crescute la scara „dependență de selfie-uri” și diverse dimensiuni ale narcisismului.
Pofta de admiratie și exigenta de a sta în centrul atenției
Printre particularitățile descoperite se numără sentimentul de suprematie, dorința de putere, nevoia de laudă, exhibiționismul și propunerea de a folosi pe alții.
Exprimat altfel, pentru anumite indivizi, selfie-ul poate deveni mai mult decât o simplă imagine. Difuzarea fotografiilor poate constitui o cale de a obține validare, atenție și feedback din partea înconjurătorilor.
Aprecierile și mesajele pot ajunge să aibă o importanță majoră în modul în care aceștia își apreciază propria imagine.
Totuși, cercetătorii nu susțin că oricine realizează multe selfie-uri deține o personalitate narcisică. Studiul evidențiază legături între anumite comportamente și trăsături psihologice, nu o relație de cauzalitate.
Motivele pentru care rezultatele trebuie interpretate cu rezervă
Cercetarea prezintă și câteva limite majore.
Subiecții au provenit dintr-o singură instituție universitară, iar alegerea lor nu a fost una reprezentativă pentru întregă populație. Prin urmare, concluziile nu pot fi extinse automat la toți utilizatorii rețelelor de socializare.
În plus, noțiunea de „dependență de selfie-uri” se află încă în faza de dezvoltare în literatura de specialitate, cercetătorii atrăgând atenția că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine acest comportament.
O altă analiză, publicată în 2024 în revista Personality and Social Psychology Bulletin, a demonstrat că legătura dintre selfie-uri și autoimagine este mai complexă decât pare.
Examinarea a constatat că realizarea și distribuirea selfie-urilor pot fi corelate cu evaluări mai pozitive ale propriei aparențe, în timp ce retușarea fotografiilor a fost asociată cu apreceri mai negative ale propriei persoane.
Astfel, nu gestul simplu de a-ți face o fotografie revelează totul despre personalitatea cuiva. Motivul din spatele selfie-ului, modul în care individul își percep imaginea și importanța acordată reacțiilor din mediul virtual sunt aspecte care merită examinate.
