Cadru universitar cu titlul de doctor în chimie, care a deținut recent funcția de vicepreședinte al Academiei Române, Marius Andruh a fost desemnat noul lider al Academiei Române. Andruh a obținut mandatul în urma votei împotriva academicianului Mircea Dumitru.
Marius Andruh devine președintele Academiei Române
Scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile Statutului Academiei, care stabilește că alegerile se organizează o singură dată la patru ani, în cursul primei săptămâni a lunii aprilie.
Potrivit statutului, președintele este ales prin obținerea a două treimi din voturi în primul tur sau prin majoritate simplă într-un eventual al doilea tur. Noul președinte își va începe mandatul după o perioadă de 15 zile de la data alegerilor.
Pe data de 29 aprilie sunt programate alegerile pentru posturile de vicepreședinți și secretar general.
Cine este profesorul Marius Andruh
Marius Andruh a venit pe lume la 15 iulie 1954, în localitatea Smeeni din județul Buzău, într-o familie în care ambii părinți erau profesori.
Școală primară a urmat-o în satul său de origine, iar în 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu” din Buzău, fiind șef de promoție.
În timpul liceului a participat la olimpiadele de chimie, câștigând premiul I la etapa națională în clasa a XI-a și a XII-a, precum și premiul III la a cincea Olimpiadă Internațională de Chimie. A absolvit în 1979, ca șef de promoție, Facultatea de Chimie a Universității din București, secțiunea Chimie Anorganică.
În 1988 a obținut titlul de doctor în chimie cu o teză realizată sub îndrumarea academicianului Maria Brezeanu. A urmat cu specializări postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, ca bursier al Fundației „Alexander von Humboldt” (1992-1993).
După un interval de trei ani la IPRS-Băneasa (1979-1982), s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din București. Din 1984 este cadru didactic la Catedra de Chimie Anorganică a Facultății de Chimie a Universității din București, devenind profesor titular în 1996 și profesor emerit din 2019. Între 2003 și 2019 a îndeplinit funcția de șef de catedră.
Începând din 2021 este directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C.D. Nenițescu” al Academiei Române.
Între anii 1994 și 1996 a activat ca profesor asociat la Université du Québec Montréal. A avut misiuni de profesor invitat sau colaborări cu universități din Europa și America de Sud: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie” din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier” din Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur” din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Universitatea Federală Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro (2012, 2013, 2014), și din nou Universitatea din Bordeaux (Centrul de Cercetare „Paul Pascal”, 2014).
Momentan este președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonator al lotului olimpic român.
A fost ales în funcția de vicepreședinte al Academiei Române în anul 2022.
Domeniile sale principale de cercetare includ chimia metalosupramoleculară, inginerie cristalină, magnetism molecular, compuși complecși, compuși heteropolinucleari, sisteme moleculare și supramoleculare cu trei purtători de spin diferiți și materiale moleculare luminescente.
***
Născut la București pe 14 iulie 1960, Mircea Dumitru a urmat studiile la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Craiova (1967-1972) și apoi la Liceul de Muzică nr. 1 din București (1972-1979).
Între 1980 și 1985 a studiat la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din București.
În 1998 a obtinut titlul de doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. În același an, a primit și titlatura de Ph.D. la Universitatea Tulane din New Orleans, Louisiana, SUA, în domeniul logicii modale și al filosofiei matematicii.
În perioada 2011-2014 a fost președinte al Societății Europene de Filosofie Analitică, iar între 2017 și 2020 a îndeplinit rolul de președinte al Institutului Internațional de Filosofie. A fost și președinte al Asociației Universităților din Balcani în anii 2019-2020.
A deținut funcția de ministru al Educației și al Cercetării Științifice din iulie 2016 până în ianuarie 2017.
Interesele sale de cercetare se axează pe logica filosofică, metafizică și filosofia limbajului.
Este vicepreședinte al Academiei Române, ales în 2022, președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie (din 2021) și director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române pentru mandatul 2021-2025.
