Studiul, publicat pe platforma academică The Conversation, a investigat comportamentul a 1.027 de adolescenți australieni cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, la două luni de la intrarea în vigoare a legii ce restricționează accesul minorilor la anumite rețele sociale.
Jumătate dintre tinerii afectați susțin că primesc mai puține informații
Cercetătorii au constatat că adolescenții afectați direct de aceste limitări sunt mult mai înclinați să raporteze pierderea accesului la știri și la discuții pe teme de actualitate. Conform datelor, 51 % dintre tinerii ale căror obiceiuri digitale au fost semnificativ perturbate au declarat că primesc mai puține știri din pricina interdicției. Autorii avertizează că efectul ar putea crește odată cu eliminarea de către autorități a „porților” care încă permit accesul minorilor la platformele interzise.
Interdicția nu a diminuat drastic utilizarea rețelelor sociale
Deși legea a stârnit controverse înainte de adoptare, cercetarea arată că majoritatea adolescenților nu și-au modificat considerabil comportamentul online. 61 % dintre tinerii sub 16 ani care utilizau deja platformele interzise au afirmat că activitatea lor pe rețele sociale a rămas practic neschimbată. În schimb, doar 26 % au raportat un impact real asupra utilizării acestor platforme. Studiul semnalează și un posibil efect asupra implicării civice a noii generații: tinerii care reduc timpul petrecut pe social media susțin că discută mai rar despre știri și au mai puține ocazii de a-și exprima punctele de vedere sau de a se implica în acțiuni legate de probleme sociale. Autorii leagă acest fenomen de o tendință mai largă; un raport al autorității australiene pentru curriculum și evaluare din 2025 arată că nivelul cunoștințelor civice al elevilor este cel mai scăzut din ultimele douăzeci de ani.
„Știri sociale” în locul presei clasice
Cercetătorii susțin că mulți adolescenți nu se vor orienta automat spre presa tradițională în urma restrângerii accesului la social media. 75 % dintre respondenți consideră că organizațiile media „nu au idee cum arată viața lor”, iar 71 % consideră dificilă găsirea de știri relevante pentru generația lor. Conform studiului, tinerii simt că media clasică îi reprezintă rar și, atunci când apar în articole, sunt mai degrabă „văzuți decât auziți”.
Cercetătorii solicită investiții în educația media
Autorii lucrării subliniază necesitatea ca Australia să aloce resurse suplimentare pentru educația media și pentru dezvoltarea gândirii critice în școli. Ei argumentează că elevii trebuie să înțeleagă mecanismele jurnalismului și să poată distinge informațiile credibile de conținutul manipulativ sau fals din mediul online. În paralel, cercetătorii consideră că instituțiile media trebuie să identifice modalități mai eficiente de a integra vocea tinerilor în dezbaterea publică. Studiul arată, în plus, că, în ciuda transformărilor digitale, familia rămâne sursa principală și cea mai de încredere de informații pentru adolescenții australieni.
