Consultantul economic Adrian Negrescu estimează că esențial pentru depășirea crizei economice care se profilează va fi cum va reuși armata americană să dezblocheze Strâmtoarea Ormuz. „În cazul în care fluxurile de petrol și gaze din Golful Persic vor fi restabilite, toată această creștere speculativă a prețurilor ar putea dispărea destul de rapid”, afirmă Negrescu. În cazul României, Negrescu menționează că, pe termen scurt, autoritățile nu pot decât să se asigure că țara deține rezervele adecvate de carburanți, în special motorină, „pentru a face față provocărilor”. Referitor la gazele naturale, economistul subliniază că guvernul ar trebui să evalueze amânarea, cu cel puțin o lună, a liberalizării pieței pentru agenții economici, în contextul economic actual.
„Din perspectiva mea, factorul decisiv pentru depășirea crizei economice către care riscăm să ne îndreptăm va fi modul în care armata americană va reuși să dezblocheze strâmtoarea Ormuz. Este cheia pentru a ieși din această criză economică. Dacă traficul de petrol și gaze din Golful Persic va fi reluat, toată această creștere speculativă a prețurilor la gaze și petrol ar putea încetini destul de repede. Totul depinde de decizia americanilor, de cum vor reuși să neutralizeze forțele iraniene, marina iraniană, astfel încât fluxurile de petrol și gaze să fie reluate”, a declarat, miercuri, pentru News.ro, Adrian Negrescu.
Prețurile la energie în urcă pe fondul blocajului din Ormuz
Potrivit consultantului economic, situația este „deosebit de gravă”, având în vedere că prețul gazelor la Bursa din Amsterdam s-a dublat, iar pentru prețul petrolului, toate estimările indică o valoare de aproape 90 de dolari pe baril săptămâna viitoare, în condițiile în care peste 900 de nave cisternă petroliere sunt blocate pe ruta cu țările exportatoare din Orientul Mijlociu.
„Cu cât întârziem, cu fiecare oră care trece, cu atât efectele economice se fac mai simțitoare în economie, așa cum se întâmplă și în România, unde observăm o creștere a prețului carburanților cu 15 bani începând de astăzi” (n. red – miercuri), a detaliat Negrescu.
Măsuri recomandate pentru autoritățile române
În ceea ce privește soluțiile la dispoziția autorităților române pentru a contracara efectele conflictului militar din Orientul Mijlociu, Adrian Negrescu a declarat că, pe termen scurt, acestea nu pot decât să se asigure că România dispune de rezervele necesare de carburanți, în principal motorină, pentru a face față provocărilor, și să ia în considerare amânarea, cu cel puțin o lună, a liberalizării pieței gazelor naturale pentru agenții economici, ținând cont de contextul economic actual.
”De asemenea, trebuie să se gândească ce alternative există în ceea ce privește gazele naturale, având în vedere că de la 1 aprilie piața se liberalizează pentru agenții economici. O liberalizare a pieței de gaze în prezent, în contextul economic actual, ar trebui amânată, măcar o lună, pentru a amortiza aceste șocuri semnificative din piața gazelor. Dacă am lăsa prețurile să se libereze pentru agenții economici începând cu 1 aprilie, mă tem ca efectele economice să fie extrem de grave pentru majoritatea companiilor din România”, a spus Negrescu.
Măsuri fiscale potențiale pentru a restrânge creșterea prețurilor
Consultantul economic a adăugat însă că nu știu dacă, în prezent, guvernul are capacitatea financiară de a susține o limitare a prețului la gaze pentru populație, având în vedere că prețurile internaționale aproape s-au dublat, ca urmare a conflictului din Iran.
„Așadar, din toate punctele de vedere, trebuie identificate cele mai bune scenarii, care pot merge până și la reducerea taxelor, atât pentru gazele naturale, cât mai ales pentru benzină și motorină, în scenariul nefavorabil în care, de exemplu, carburanții ar depăși 9 lei pe litru. Atunci, cred că am putea reactiva o măsură pe care am aplicat-o anterior, acum câțiva ani, în perioada domnului Iohannis (n. red. – fostul președinte Klaus Iohannis), anume compensația de 50 de bani pe litru, care, într-un fel sau altul, a funcționat în economie”, a completat economistul.
Potrivit lui Adrian Negrescu, există soluții fiscale, printre care reducerea accizelor, însă aceasta este valabilă „doar dacă acest război se va prelungi”.
„Altfel, pentru moment, este doar o speculație pe piață care ar putea să se estompeze pe măsură ce traficul din Strâmtoarea Ormuz va fi reluat”, a adăugat Negrescu, menționând că o reducere a accizelor la carburanți este „prematură”, ținând cont că în economia românească nu s-au simțit încă efectele unei creșteri „spectaculoase” a prețului petrolului.
Negrescu menționează că, dimpotrivă, la nivel internațional, cel puțin în ultimele 48 de ore, prețul petrolului s-a stabilizat în jurul valorii de 83 de dolari pe baril.
„Așadar, sperăm ca decizia militară să ducă la o încetare a acestor speculații pe piața petrolului, pe care le observăm din ce în ce mai active”, a mai spus Adrian Negrescu.
Avertisment: să nu se creeze panică pe piață
În opinia consultantului economic, nu ar trebui „panicată” populația prin introducerea în spațiul public a ideii că există speculanți pe piața românească de petrol și gaze, „care așteaptă numai să facă bani buni de pe urma acestei situații”.
„Eu știu că furnizorii de carburanți din România sunt monitorizați atent de organele statului, de Ministerul Finanțelor, de ANAF, de Consiliul Concurenței, astfel încât, din punctul meu de vedere, declarațiile (n. red. de luni) ministrului Ivan (n. red. Bogdan Ivan, ministrul Energiei) au fost imprudente și nu au făcut altceva decât să inducă un semnal de panică în rândul oamenilor. Trebuie să fim moderati în declarații și să evităm să alimentăm teoria conspirației care, din păcate, a luat amploare pe rețelele de socializare, legată de multinaționalele care «fure» România în această situație, între ghilimele, desigur”, a concluzionat Adrian Negrescu.
În ultimele 48 de ore, prețul benzinei și al motorinei la pompă a crescut în România cu aproximativ 15 bani pe litru, depășind nivelul de 8 lei în multe benzinării din țară, aceasta fiind prima creștere semnificativă de la începutul conflictului din Iran. Prețurile carburanților sunt influențate în principal de evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului și ale produselor petroliere rafinate, dar și de nivelul impozitelor, accizele și TVA reprezentând o parte semnificativă din prețul final plătit la pompă.
Analiștii avertizează că, în cazul în care tensiunile din regiune vor continua să determine creșterea prețului petrolului, scumpirile carburanților ar putea continua.
Luni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, în legătură cu apariția unor zvonuri privind creșterea prețului la combustibil în contextul conflictului din Iran, că nu există niciun motiv pentru ca prețul la pompă să ajungă la 10 lei din cauza speculației. Ivan a mai spus că statul este în stare de alertă și că România are „rezerve suficiente, inclusiv din rezerva strategică, pentru cel puțin 90 de zile”.
„Atât Consiliul Concurenței, cât și ANAF și ANPC se ocup în mod corespunzător de verificarea aplicării legii, pentru a preveni situația de speculație în acest moment în care se poate invoca conflictul internațional din Orientul Mijlociu, pentru a majora artificial prețul la pompă. Noi ne ocupăm de acest lucru. Se ocupă toate instituțiile de acest lucru în momentul în care au echipe în teren, dar au și echipe care verifică documente, prețul de achiziție și sunt cu ochii pe acest subiect”, a avertizat Bogdan Ivan.
La rândul său, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că instituția pe care o conduce monitorizează în mod constant sectorul distribuitorilor de carburanți, evoluția prețurilor și modul în care se comportă comercianții de carburanți, pentru a se asigura că modificările de preț sunt determinate „de factori obiectivi”. Chirițoiu a mai spus că nu dorește să vadă comercianți care să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a majora nejustificat prețurile.
Președintele Consiliului Concurenței a avertizat că toate încălcările legislației privind concurența vor fi sancționate.
Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia mondială
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran a generat valuri de șoc pe piețele globale ale energiei, iar Asia se conturează drept regiunea care va resimți cel mai acut impactul, potrivit analiștilor citați de CNBC. Situată între Oman și Iran, strâmtoarea este o arteră vitală pentru comerțul mondial cu petrol: aproximativ 13 milioane de barili pe zi au tranzit-o în 2025, adică 31% din fluxurile maritime globale de țiței.
O blocadă prelungită ar împinge prețurile petrolului și mai sus, iar unii analiști previsionează deja un potențial salt peste 100 de dolari pe baril. Circa 20% din exporturile globale de GNL din Golful Persic sunt, de asemenea, expuse, majoritatea provenind din Qatar și transportate prin Ormuz. Qatar, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de LNG, și-a oprit producția după atacurile iraniene asupra facilităților din Ras Laffan și Mesaieed.
