Aceste schimbări rămân prezente chiar și după adoptarea unui regim alimentar sănătos, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la University College Cork.
Investigația, publicată în Science Daily, arată că expunerea precoce la alimente ultra‑procesate și bogate în calorii poate modifica regiunile cerebrale implicate în controlul apetitului și al echilibrului energetic.
Autorii studiului au utilizat un model experimental pe șoareci și au constatat că animalele hrănite în primele etape ale vieții cu diete încărcate de grăsimi și zahăr au dezvoltat modificări persistente ale comportamentului alimentar chiar și la maturitate.
Potrivit cercetătorilor, aceste efecte au continuat să persiste în ciuda încetării dietei nesănătoase și a revenirii la o greutate corporală normală.
Oamenii de știință au corelat aceste modificări cu perturbări în hipotalamus, zona creierului ce reglează senzația de foame și consumul de energie.
„Alimentele pe care le consumăm la începutul vieții au o importanță deosebită”, a spus dr. Cristina Cuesta‑Martí, autoarea principală a cercetării.
„Expunerea timpurie la o dietă dăunătoare poate lăsa urme ascunse și de lungă durată asupra comportamentului alimentar, pe care nu le vedem doar din greutate”, a explicat cercetătoarea.
Obiceiurile alimentare se formează în copilărie
Studiul se înscrie în contextul în care copiii sunt expuși în mod constant la produse ultra‑procesate, promovate agresiv și disponibile pe scară largă. Cercetătorii subliniază că dulciurile și alimentele grase apar frecvent la petreceri, evenimente școlare sau activități sportive, fiind uneori folosite ca recompense.
Autorii avertizează că această expunere continuă poate modela preferințele alimentare încă din copilărie și poate favoriza obiceiuri nesănătoase pe termen lung.
Cercetătorii au investigat și posibilitatea atenuării efectelor negative prin intervenții asupra microbiomului intestinal.
Au testat o tulpină probiotică, Bifidobacterium longum APC1472, alături de fibre prebiotice de tip fructo‑oligozaharide și galacto‑oligozaharide, prezente în mod natural în alimente precum ceapa, usturoiul, sparanghelul, prazul și bananele.
Conform studiului, aceste intervenții au facilitat îmbunătățirea comportamentului alimentar și au diminuat efectele dietelor nesănătoase din perioada timpurie.
„Susținerea microbiomului intestinal încă de la naștere contribuie la menținerea unor comportamente alimentare sănătoase mai târziu în viață”, a declarat dr. Harriet Schellekens, coordonatoarea studiului.
Profesorul John F. Cryan a subliniat că rezultatele deschid noi perspective pentru dezvoltarea de intervenții bazate pe microbiom.
