Iniţiatorii din USR şi PNL propun ca, la două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, anul 2027 să nu fie doar o simplă aniversare, ci să marcheze debutul unui program naţional pentru următorii zece ani: intrarea în zona euro, atingerea nivelului mediu de trai european şi consolidarea poziţiei României în nucleul decizional al UE.
Legiuitori ai USR şi PNL au depus o propunere de lege prin care anul 2027 devine „Anul României Europene”, pentru a sărbători cei 20 de ani de la aderarea la UE, iar intervalul 2027‑2037 este denumit „Deceniul Consolidării Europene”, conform comunicatului de presă.
Conform iniţiativei, proiectul va evolua sub sloganul „20 de ani Acasă în Europa” şi urmează să transforme această dată nu doar într-un moment de bilanţ, ci şi într‑un punct de pornire cu o direcţie clară pentru următorul deceniu european al României.
„Apartenenţa la Uniunea Europeană a constituit motorul principal al modernizării României. În ultimii 20 de ani, ţara noastră a beneficiat de fonduri europene, libertate de circulaţie, acces pe piaţa unică, programe de studii precum Erasmus, investiţii în infrastructură, dezvoltare locală, modernizarea administraţiei şi consolidarea statului de drept”, se arată în comunicat.
Iniţiatorii îşi susţin propunerea cu date financiare care ilustrează amploarea parcursului: România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri nerambursabile, a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul UE şi a înregistrat un sold net pozitiv de circa 72,4 miliarde de euro. Pentru fiecare euro plătit la bugetul UE în ultimii 20 de ani, România a încasat înapoi 3 euro.
Prin această iniţiativă, USR şi PNL vizează ca următorul deceniu european să aibă ca obiective: atingerea mediei UE la PIB pe cap de locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, aderarea la zona euro, valorificarea oportunităţilor din Cadrul Financiar Multianual 2028‑2034, consolidarea rolului României în nucleul decizional european şi întărirea securităţii la frontiera estică a UE.
„După 20 de ani în care am recuperat decalajele cu ajutorul Uniunii Europene, următorul deceniu trebuie să însemne creşterea influenţei României în interiorul UE. Avem nevoie de o discuţie strategică privind rolul nostru la nivel european. Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, ci o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european. De asemenea, avem datoria să fim alături de Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii de Vest pe drumul european pe care l‑am parcurs noi. Extinderea Uniunii este o investiţie directă în securitatea României”, a declarat Ovidiu Cîmpean, deputat PNL şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene.
Propunerea legislativă menţionează, tot aşa, rolul cetăţenilor, al societăţii civile, al presei libere, al mediului academic, al autorităţilor locale şi al mediului economic în consolidarea parcursului european al României. Mobilizarea civică recentă a demonstrat că democraţia, statul de drept şi integritatea publică sunt valori apărate nu doar de instituţii, ci şi de cetăţeni.
„O societate civilă activă reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale unei democraţii autentice. Societatea civilă a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale şi a reacţionat la tentativa de a transforma România într‑un stat iliberal. Trebuie să celebrăm curajul şi rezilienţa societăţii civile şi să promovăm educaţia civică, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă clar rolul său esenţial în menţinerea unei democraţii sănătoase”, a declarat deputatul USR Alin Stoica, co‑iniţiator al proiectului.
Într‑un context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, de presiuni hibride, dezinformare şi polarizare, iniţiatorii consideră că România are nevoie de o dezbatere publică onestă despre avantajele apartenenţiei la UE şi despre rolul pe care ţara noastră trebuie să îl joace în următorul deceniu.
