Dinamica costurilor cu forța de muncă rămâne un motiv de îngrijorare pentru Banca Națională a României (BNR), însă direcția în care vor evolua aceste costuri nu este clară, în condițiile în care o serie de factori acționează în sensuri opuse, reiese din minuta primei ședințe de politică monetară.
Membrii Consiliului de administrație au apreciat că presiunile salariale pot rămâne ridicate „cel puțin în viitorul apropiat”, pe fondul evoluției recente și anticipate a inflației și al comportamentului anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, dar și în contextul majorării salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 și al „deficiențelor structurale persistente” ale pieței muncii.
„S-a apreciat că dinamica costurilor cu forța de muncă rămâne preocupantă (…) majorarea salariului minim (…) și deficiențele structurale persistente ale pieței muncii (…) ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat”, se arată în document.
În sens contrar, BNR notează că ar urma să acționeze măsurile de consolidare fiscală din 2025 și de la începutul anului curent, inclusiv componenta de politică salarială și de angajări în sectorul public. Măsurile vor avea potențiale efecte de temperare asupra cererii de consum, a costurilor și profiturilor companiilor, precum și asupra activității investiționale.
Totodată, banca centrală indică faptul că, pe lângă consolidarea fiscală, presiunile din piața muncii ar putea fi influențate și de factori precum utilizarea angajaților extracomunitari, extinderea digitalizării și automatizării, dar și de tensiunile comerciale globale, elemente care ar putea contribui la moderarea costurilor cu forța de muncă.
