O nouă cercetare efectuată în Statele Unite demonstrează însă că, pentru anumite tipuri de infecții bacteriene frecvente, perioadele mai scurte de administrare a antibioticelor pot fi la fel de sigure și eficiente ca cele de durată mai mare.
Lucrarea, care a apărut în Open Forum Infectious Diseases, subliniază distincția dintre necesitatea de a urma medicația prescrisă și premisa eronată că orice bacterie necesită automat un tratament prelungit, conform citatului din Science Alert.
„Este esențial să finalizezi întotdeauna tratamentul” a reprezentat, pentru o lungă perioadă, una dintre cele mai importante reguli privind utilizarea antibioticelor. Totuși, cercetătorii menționează că datele științifice colectate în ultimii decenii indică faptul că această normă nu este universal valabilă pentru toate infecțiile.
Sursa informațiilor arată că mai mult de 120 de studii clinice aleatorii au confirmat faptul că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot obține rezultate similare celor lungi, oferind totodată un risc mai redus de reacții adverse.
Alistair Thorpe, specialist în sănătate populațională la Universitatea din Utah, menționează că noile descoperști ajung greu în rândul publicului, deoarece pacienții s-au obișnuit de mult cu premisa că un tratament mai lung este întotdeaua mai eficient.
Impactul antibioticelor asupra rezistenței bacteriene
Rezistența la tratamentele cu antibiotice constituie una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel global. Bacteriile care au dezvoltat mecanisme de apărare împotriva medicamentelor, numite „superbacterii”, pot transforma unele infecții în cazuri extrem de greu de tratat.
De regulă, pacienții au fost sfătuiți că întreruperea prematură a medicamentelor poate stimula apariția rezistenței bacteriene, însă studiile recente oferă o viziune mai complexă asupra acestui fenomen.
Nu există dovezi solide care să demonstreze că faptul că un pacient nu duce tratamentul până la capăt contribuie direct la rezistența bacteriană. În schimb, expunerea nedorită la antibiotice, inclusiv prin administrarea acestora pentru perioade mai lungi decât este necesar, poate genera alte riscuri.
Pentru anumite infecții, precum unele forme de pneumonie, studiile arată că schemele de tratament mai scurte pot fi performante fără a crește șansa de recidivă a bolii.
Antibioticele nu trebuie întrerupute fără avizul medicului
Aceste rezultate nu însemnează că pacienții ar trebui să decide singuri când să înceteze administrarea antibioticelor.
Cercetătorii au consultat 1.475 de adulți din SUA pentru a afla câtă durată de tratament ar prefera în cazul unor infecții respiratorii bacteriene, de exemplu pneumonia.
Majoritatea participanților, adică 892 de persoane, au declarat că ar prefera un tratament de minimum șapte zile în locul unuia de doar trei sau cinci zile.
În același timp, doar 17,5% dintre subiecți au menționat că un medic le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele imediat ce s-au simțit mai bine. Totuși, 58,4% au susținut că s-ar simți confortabil dacă medicul le-ar sugera acest lucru în anumite circumstanțe.
Un punct critic este faptul că durata terapiei trebuie determinată exclusiv de medic, în funcție de tipul de infecție, de starea pacientului și de tipul de antibiotic utilizat. Unele afecțiuni bacteriene severe, precum tuberculoza sau anumite infecții cu stafilococ, necesită în continuare tratamente prelungite.
Administrarea antibioticelor trebuie să respecte indicațiile medicului
Peste 90% dintre cei care au participat la cercetare au declarat că au încredere în instrucțiunile medicului, un fapt interpretat pozitiv de către specialiști.
Experții recomandă ca schimbările în protocoalele de tratament să fie explicate pacienților ca o evoluție naturală a cunoașterilor medicale și a dovezilor științifice actuale.
Mesajul fundamental nu este reducerea dozelor de antibiotice sau oprirea tratamentului la dispariția simptomelor. Antibioticele trebuie utilizate strict conform prescripției, durata optimă fiind variabilă, mai scurtă sau mai lungă, în funcție de contextul medical.
„Cea mai corectă abordare este dialogul cu medicul despre durata adecvată a tratamentului pentru nevoile dumneavoastră și despre momentul exact al încetării acestuia”, precizează Alistair Thorpe.
