Premierul francez François Bayrou a propus un pachet dur de măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar al Franței, care se află la un nivel critic. Planul include înghețarea pensiilor, plafonarea cheltuielilor sociale și eliminarea a două zile libere legale.
Bayrou a declarat că „toată lumea va trebui să contribuie la acest efort” și a detaliat propuneri care includ înghețarea cheltuielilor publice (cu excepția celor din domeniul apărării) în 2026 și neînlocuirea unuia din trei funcționari publici care ies la pensie.
Președintele Emmanuel Macron i-a delegat lui Bayrou sarcina dificilă de a reechilibra finanțele publice prin bugetul pentru 2026, după ce decizia sa de a convoca alegeri anticipate anul trecut a dus la formarea unui parlament fragmentat, incapabil să gestioneze cheltuielile în creștere și un deficit fiscal neașteptat.
Printre măsurile de austeritate anunțate de Bayrou se numără înghețarea pensiilor la nivelul din 2025, plafonarea cheltuielilor sociale și de sănătate, și eliminarea a două zile libere – cel mai probabil Lunea Paștelui și 8 mai (Ziua Victoriei în Europa, care marchează sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial).
Bayrou, politician centrist cu experiență, trebuie acum să convingă opoziția din parlamentul profund divizat să accepte măcar tacit aceste măsuri. În caz contrar, riscă o moțiune de cenzură, așa cum s-a întâmplat cu predecesorul său, în decembrie, pe tema bugetului pentru 2025.
Un nou eșec politic ar putea declanșa scăderi suplimentare ale ratingului de credit al Franței și ar duce la creșterea dobânzilor, care deja sunt pe cale să devină cea mai mare povară bugetară, depășind 60 de miliarde de euro anual.
Eventualul risc al unei moțiuni de cenzură va deveni clar abia în octombrie, când proiectul detaliat al bugetului va ajunge în parlament. Duminică, Macron a anunțat o nouă creștere a bugetului pentru apărare și a făcut apel la parlamentari să nu declanșeze o nouă criză politică.
Partidele de stânga sunt așteptate să se opună tăierilor din sistemul de asistență socială, în timp ce extrema dreaptă consideră că înghețarea cheltuielilor este nedreaptă față de cetățenii francezi și ar putea alimenta opoziția publică față de planurile lui Bayrou.
În ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat, deteriorarea dramatică a finanțelor publice amenință să umbrească moștenirea politiciană a lui Macron. Lider neafiliat politic, Macron a fost ales în 2017 cu promisiunea de a depăși diviziunile tradiționale dintre stânga și dreapta și de a moderniza a doua cea mai mare economie din zona euro prin reduceri de taxe și reforme favorabile creșterii economice.
Totuși, crizele succesive – de la protestele sociale, pandemia de COVID-19 și până la inflația galopantă – au demonstrat că Franța nu a reușit să-și tempereze apetitul pentru cheltuieli publice.
Bayrou și-a propus să reducă deficitul bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% în 2026, cu obiectivul final de a atinge limita de 3% impusă de Uniunea Europeană până în 2029.
Cum dobânzile riscă să devină principala cheltuială din buget, piețele financiare și agențiile de rating vor urmări cu atenție dacă Bayrou va reuși să implementeze planul său fără să declanșeze o nouă criză politică.
