Proiectul de lege, inițiat marți, trebuie să ajungă în fața Parlamentului până la data de 2 iulie și are în vedere introducerea unui stimul financiar pentru rețelele sociale, pentru a le determina să încheie contracte comerciale cu instituțiile media, conform AP.
Companiile care refuză să negocieze astfel de acorduri ar fi obligate să plătească o taxă egală cu 2,25% din veniturile lor generate în Australia.
„Jurnalismul are valoare”
Premierul Anthony Albanese a susținut cu tărie propunerea, argumentând că munca jurnaliștilor nu trebuie să fie exploatată gratuit de mari corporații multinaționale.
„Nu este acceptabil ca o corporație multinațională să preia și să folosească conținutul creativ pentru a-și spori profiturile, fără a oferi o compensație corespunzătoare creatorilor”, a afirmat Albanese.
„Considerăm că investițiile în jurnalism sunt esențiale pentru o democrație sănătoasă”, a completat el.
Guvernul estimează că noua taxă ar putea aduce anual între 200 și 250 de milioane de dolari australieni – aproximativ 144‑179 de milioane de dolari americani – sumă ce ar fi distribuită instituțiilor media proporțional cu numărul de jurnaliști angajați, conform ministrului Comunicațiilor, Anika Wells.
A doua încercare
Aceasta nu este prima iniţiativă a Australiei de a obliga platformele digitale să remunereze conținutul jurnalistic.
O lege adoptată în 2021 a instituit Codul de negociere a presei, care inițial a funcționat: platformele au ales să încheie contracte cu media locală, evitând astfel intervenţia statului. La apogeu, sumele plătite corespundeau nivelului vizat acum prin noua taxă.
Însă, de atunci, platformele au refuzat reînnoirea acordurilor, eliminând pur și simplu știrile din serviciile lor.
Noua reglementare încearcă să închidă această breșă, impunând taxa indiferent dacă știrile sunt sau nu prezente pe platformele vizate.
Platformele resping propunerea
Reacțiile marilor firme tehnologice nu au întârziat să apară.
Meta a catalogat propunerea drept „o taxă pe serviciile digitale” și a negat că ar prelua conținut jurnalistic fără acordul producătorilor.
„Organizațiile de știri postează voluntar pe platformele noastre, deoarece beneficiază de expunere”, a susținut compania.
Meta a avertizat că un astfel de „transfer de avere impus de guvern” nu va conduce la „un sector de știri sustenabil sau inovator”, ci la o industrie dependentă de subvenții guvernamentale.
Google a respins, de asemenea, necesitatea taxei, argumentând că are deja acorduri comerciale cu presa australiană și că legea „înțelege greșit evoluția pieței publicitare”.
Compania a criticat faptul că propunerea excludă în mod arbitrar platforme precum Microsoft, Snapchat sau OpenAI, în contextul în care modul în care oamenii consumă știri s‑a schimbat fundamental.
TikTok nu a făcut niciun comentariu cu privire la propunere.
Tensiuni cu SUA
Toate cele trei platforme vizate sunt de origine americană, iar criticii din Statele Unite au susținut că legea australiană din 2021 a impus costuri disproporționate corporațiilor americane.
Întrebat dacă se teme de o reacție negativă din partea Washingtonului, Albanese a răspuns fără ezitare: „Suntem o națiune suverană, iar guvernul meu va lua decizii pe baza interesului național australian.”
