Șeful Guvernului, Ilie Bolojan, a avut o discuție cu ziarul francez Le Figaro, în care a discutat despre provocările economice din România, reformele legislative promvate de executiv și riscurile geopolitice semnificative.
Premierul a prezentat situația în care a preluat funcția ca fiind una complexă, dominată de un deficit bugetar amplu și o inflație puternică.
„Situația din România și cea din Franța prezintă semănături în anumite aspecte. Ambele țări se confruntă cu deficite bugetare importante. Când am devenit prim-ministru, deficitul din România era de 9,3%, iar reducerea acestui procent a reprezentat o prioritate pentru mine. Dobânzile la care trebuia să facem față erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele de creștere economică erau restrânse. A doua asemănare privește peisajul politic. Și noi ne aflăm într-o formă de coabitare. După alegerile din 2024, Parlamentul a fost foarte fracturat din punct de vedere politic: niciun partid nu a obținut mai mult de 25% din voturi. Guvernăm, prin urmare, cu o coaliție formată din patru partide, cu orientări politice diferite. Nu este ușor să se conduită o astfel de coaliție, iar asigurarea stabilității guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Printr-o anumită pricepere politică, am reușit să păstrăm această stabilitate”, a spus premierul Ilie Bolojan în interviu pentru Le Figaro.
Deficit și inflație ridicate: „Nu avem de ales”
Bolojan a detaliat că economia României a fost afectată de un deficit de 9,3% și de o inflație de până la 10%, factori ce au generat nemulțumire socială. Ținta Guvernului este scăderea deficitului la 6,2% în 2026, după ce în anul anterior acesta a fost de 7,7%.
„Anul trecut a fost 7,7%. Anul acesta vrem să-l reducem la 6,2%. Nu este ușor, dar nu avem de ales”, a afirmat Bolojan pentru Le Figaro, potrivit Mediafax.
Întrebat cu privire la reformele inițiate de Guvern de la instalare, Bolojan a menționat în mod explicit reforma sistemului de pensii pentru magistrați, precum și limitarea cheltuielilor administrative.
„A trebuit să acționăm rapid și am adoptat deja mai multe pachete de măsuri. Unele vizează majorarea veniturilor bugetare, altele reducerea cheltuielilor statului. Una dintre inechitățile pe care am dorit să o corectăm se referea la regimul de pensii al judecătorilor. În România, judecătorii puteau ajunge la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat acest lucru. Am adoptat ulterior un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce implică reducerea cheltuielilor administrative și decizii de descentralizare”, a explicat Bolojan pentru sursa menționată.
Șeful executivului a indicat, de asemenea, direcțiile viitoare ale acțiunilor Guvernului.
„Dorința noastră este să trecem de la un model economic focalizat pe consum la unul bazat mai mult pe producție. Anul acesta am adoptat măsuri pentru a stimula sectoarele în care suntem competitivi. De exemplu, sectorul IT. Dorim, de asemenea, să consolidăm producția agricolă. România deține, de asemenea, un mix energetic foarte favorabil: suntem printre țările UE cu rezerve semnificative de gaze și petrol. Un alt element important este absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare prin integrarea în lanțul de valori al industriei europene de apărare”, a subliniat premierul.
Războiul din Ucraina și securitatea regională
Războiul din Ucraina, început în 2022, a fost menționat de Bolojan ca o provocare majoră pentru securitatea României. El a accentuat necesitatea consolidării flancului estic al NATO.
„Vecinătatea este o problemă considerabilă: războiul din Ucraina durează de patru ani, dacă luăm în calcul a doua invazie. Atacurile rusești au erodat încrederea în predictibilitatea Rusiei. Pentru noi este esențial ca frontiera estică a UE să fie sigură”, a mai spus premierul în cadrul interviului.
Ruptura UE–SUA, „o catastrofă”
Întrebat dacă se teme de posibilitatea dispariției NATO sau UE, Bolojan a arătat că „UE poate rămâne competitivă doar dacă rămâne unită”. Mai mult, el a evidențiat că o separare între UE și SUA ar avea consecințe negative.
„Statele Unite pot lua decizii pe care le consideră legitime în ceea ce privește politica lor într-o anumită regiune a lumii. (…) Statele Unite au fost și continuă să fie un scut major pentru Europa, în special pentru Europa de Est. Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială. Statele Unite au, de asemenea, nevoie de Uniunea Europeană. Îmi este greu să-mi imaginez lumea occidentală fărăbinomul Statele Unite-Europa, chiar dacă există, uneori, diferite moduri de gândire. (…) Cred că o ruptură politică între UE și America ar fi o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”, a concluzionat Bolojan.
