Specialiștii au evaluat microbiota intestinală a două grupuri umane aflate la mari distanțe geografice: tribul Tsimane din Bolivia și grupul Hadza din Tanzania, conform unui articol științific apărut în Nature.
Organizațiile străbine ale celor două grupuri s-au despărțit cu sute de mii de ani în urmă, însă bacteriile din interiorul corpului lor păstrează și astăzi urmele unui trecut comun.
Descoperirea e neașteptată: locuitorii acestor două regiuni împărtășesc 1.231 de specii de microorganisme. Majoritatea lipsește din microbiomul persoanelor din societățile industrializate.
Microorganisme care au călătorit odată cu oamenii
Echipa științifică a extras probe genetice de la 85 de bărbați și femei Tsimane din Bolivia, apoi a comparat rezultatele cu informațiile colectate de la 137 de indivizi Hadza din Tanzania.
Din mostrele Tsimane, savanții au decodat mai mult de 12.700 de genomuri microbiene, reprezentând 1.408 specii de bacterii și arhee. Confruntând aceste rezultate cu ale Hadza, au identificat 1.231 de specii comune.
Pentru cititorul obișnuit, numerele pot părea greu de imaginat. Ideea de bază rămâne aceasta: anumite bacterii din tractul digestiv nostru sunt mai vechi decât civilizațiile cunoscute.
Studiul genetic indică faptul că numeroși microorganismi au însoțit oamenii pe măsură ce strămoșii lor părăseau Africa pentru a coloniza alte continente. În anumite situații, transmiterea acestora de la părinți la copii a durat mai bine de 10.000 de ani.
Ce s-a schimbat odată cu epoca modernă?
Aici intervine aspectul care le dă de gândind oamenilor de știință.
Dintre speciile partajate de Tsimane și Hadza, circa 60% sunt neîntâlnite sau scarce în lumea modernă. Cercetarea arată că unele dintre aceste ființe microscopice au dispărut odată cu transformarea modulului de trai.
Alimentația, expansiunea urbană și transformările ambientale au alterat substanțial microflora intestinală. Specialiștii doresc să determine dacă eliminarea acestor bacterii aduce și repercusiuni asupra stării de sănătate.
Până acum, cercetarea nu dovedește că eliminarea unei tulpini bacteriene determină o anumită afecțiune. Este o nuanță esențială. Cu toate acestea, cercetătorii menționează că dispariția unor microorganisme vechi, de mult timp asociate cu specia umană, ar putea corela cu modificări metabolice și inflamatorii.
O „arhivă vie” a trecutului omenesc
Flora bacteriană din intestin poate dezvălui, așadar, o narrativă uimitoare despre istoria noastră.
Nu a fost nevoie de bacterii conservate în fosile pentru a reconstitui acest parcurs. Specialiștii au examinat variațiile genomice dintre microorganismele actuale din intestinul unor grupuri umane foarte diferite.
În situația Tsimane și Hadza, aceste deosebiri corespund perioadelor în care umanitatea s-a fragmentat și a luat căi distincte. Bacteriile au conservat, într-o anumită măsură, urmele acestor deplasări.
„Arborele familial” al unor microbi intestinali poate dezvălui astfel detalii despre strămoșii omenirii.
Am putea recupera bacteriile pierdute?
Aceasta este una dintre dilemele ridicate de cercetare, dar oamenii de știință reacționează cu prudență.
Dacă unele tulpini au dispărut din microflora societăților moderne, s-ar putea încerca reintroducerea lor ulterior. Momentan, însă, cunoaștem prea puțin despre funcția fiecărei specii pentru a afirma că o asemenea operațiune ar fi fără riscuri.
Realizatorii studiului subliniază că orice efort științific de acest gen trebuie să ia în calcul și comunitățile autohtone de unde provin informațiile.
Mostrele și cunoștințele despre microbiom nu reprezintă doar simple numere într-un calculator, iar populațiile locale trebuie să aibă cuvânt despre modul în care sunt valorificate aceste informații.
