Deși președintele francez Emmanuel Macron nu a întârziat să numească un nou prim-ministru, demonstrațiile de miercuri marchează începutul unui sezon prelungit de tulburări și nemulțumiri profunde în Franța.
După prăbușirea guvernului premierului François Bayrou, luni seară, Franța pare să se îndrepte spre o nouă perioadă de tulburări. Pe fondul frustrării provocate de planurile de austeritate, grupurile locale au cerut miercuri o mișcare națională „Blocați totul” care vizează paralizarea transporturilor, școlilor și a vieții de zi cu zi.
Deși președintele francez Emmanuel Macron a numit un nou prim-ministru, pe aliatul său de lungă durată, Sébastien Lecornu, în decurs de 24 de ore, mulți francezi și-au exprimat neîncrederea și nemulțumirea pe rețelele sociale. Numeroși utilizatori au cerut ca liderul francez să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri anticipate.
Protestele — organizate în mare parte prin intermediul canalelor Telegram și al altor rețele sociale — nu au o conducere centrală, ceea ce face ca autoritățile să se îndoiască de amploarea perturbărilor de miercuri. Mesajele care circulă online i-au îndemnat pe susținători să blocheze șoseaua de centură a Parisului, cea mai aglomerată autostradă urbană din Europa, cu 1,2 milioane de vehicule pe zi, și chiar să saboteze alimentarea cu energie electrică în anumite stații de metrou și tren.
Guvernul francez desfășoară 80.000 de ofițeri de poliție, pe fondul temerilor că ar putea participa până la 100.000 de persoane. Deși se fac deja comparații cu revolta Vestelor Galbene din 2018, mișcarea „Blocați totul” este mai puțin structurată, apărând abia în această vară.
Însă impulsul său online a fost alimentat de furia față de inflație și de ceea ce mulți consideră o clasă politică disfuncțională, un blocaj instituțional și măsuri de austeritate anunțate. Pe străzile Parisului, unii se pregătesc pentru posibilitatea unei noi dizolvări a guvernului.
Unii parizieni se pregătesc pentru alegeri anticipate și tulburări. Jaela, o studentă franco-australiană din capitala Franței, a declarat: „Dacă vor fi alegeri, voi vota, cu siguranță. Dar sper că politicienii vor găsi un fel de compromis.” Jean, un pensionar, a declarat pentru Euronews: „Cu siguranță voi merge să votez. Dar pentru cine? Aceasta este o întrebare pe care aș vrea să o explorez mai departe. Cu siguranță nu pentru extrema dreaptă.”
Un alt om a declarat pentru Euronews: „Suntem furioși pe sistemul politic și pe faptul că ultra-bogații și corporațiile nu plătesc suficiente impozite. Între timp, nouă ni se cere să depunem eforturi și să muncim mai mult.” Una dintre cele mai nepopulare propuneri ale fostului premier François Bayrou pentru a controla deficitul public în creștere a țării a fost eliminarea a două zile libere legale, provocând furia multor cetățeni francezi.
Două sindicate importante, CGT și SUD, și-au exprimat sprijinul pentru acțiunea de miercuri, în timp ce pentru 18 septembrie sunt planificate apeluri la grevă mai ample. Conform unui sondaj Ipsos, 46% dintre francezi susțin mișcarea, cel mai mare sprijin fiind în rândul simpatizanților de stânga, dar extinzându-se și la peste jumătate dintre alegătorii de extremă dreapta ai Rassemblement national.
Furia se răspândește și în mai multe sectoare profesionale. Lucrătorii din domeniul sănătății și cei din farmacii protestează față de reducerile la rambursările medicale și reduceri la compensarea medicamentelor generice. Sindicatele lor au cerut o închidere la nivel național pe 18 septembrie.
