Blocul Național Sindical (BNS) cere „retragerea imediată” a proiectului Legii privind salarizarea în sectorul public. „Considerăm că este profund defect din punct de vedere conceptual, conceput fără transparență și incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare”, au declarat sindicaliștii. Aceștia susțin că, în forma actuală, proiectul „nu reprezintă o reformă, ci o replică a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua și de a genera noi inechități structurale în întregul sector public”.
BNS critică absența unei evaluări obiective a posturilor și menținerea opacității sistemului, argumentând că dezbaterea publică curentă se axează pe „raporturi de putere între familii ocupaționale, în lipsa unei analize obiective a posturilor în sectorul public”, așa cum a recomandat Banca Mondială.
„Reforma salarizării este necesară, dar modul în care este propusă riscă să perpetueze inechitățile existente”, a subliniat sursa citată.
Conform aceleiași surse, un raport al Băncii Mondiale arată că sistemul actual de ierarhizare a posturilor este „opac și inechitabil”, rezultat al „consultărilor sporadice” realizate pentru adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și al „intervențiilor ad‑hoc” în structura salarială pentru diverse categorii de posturi în ultimii cinci ani.
„Sistemul bazat pe posturi aplicat în sectorul public din România nu se sprijină pe o metodologie analitică de evaluare a posturilor, iar cadrul non‑analitic aplicat în 2017 a asigurat o consecvență limitată în ierarhizarea posturilor. (…) Având în vedere accentul pus pe echitate în obiectivele de reformă stabilite de România în PNRR, se recomandă utilizarea unei metodologii analitice de evaluare a posturilor pentru ajustarea sistemului de ierarhizare a posturilor din sectorul public (…)”, se arată în raportul Băncii Mondiale, consultantul Guvernului pentru evaluarea sistemului actual de salarizare.
În acest context, sindicaliștii susțin că decizia de a continua fără o „evaluare analitică reală” reduce semnificativ calitatea reformei și golește de conținut exercițiul de consultanță realizat cu sprijin internațional.
O altă problemă semnalată de BNS este lipsa datelor și a mecanismelor de control, care, în opinia sindicaliștilor, „subminează reforma”.
„Un sistem de salarizare corect și transparent nu poate fi construit fără date complete și actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale și extra‑salariare”, a precizat sursa citată.
În același timp, Banca Mondială semnalează, potrivit aceleiași surse, deficiențe majore în mecanismele de monitorizare și coordonare instituțională, ceea ce „limitează capacitatea statului de a implementa politici salariale coerente și bazate pe evidențe”. În aceste condiții, persistă situații în care posturi comparabile ca valoare beneficiază de niveluri diferite de remunerație, contrar principiului „salariu egal pentru muncă egală”.
Sindicaliștii mai reclamă lipsa unui dialog social „real și transparent”, atrăgând atenția că procesul de elaborare a proiectului a fost unul „fragmentat și insuficient transparent”, cu consultări „ad‑hoc” și fără o implicare reală a partenerilor sociali.
„Acest aspect este confirmat și de Banca Mondială, care arată că procesul de consultare a fost unul «stop‑and‑go», cu o comunicare preponderent reactivă și insuficient structurată”, a menționat sursa citată.
De asemenea, sindicaliștii acuză „riscuri bugetare și blocarea evoluției în carieră”.
„Atragem atenția că reforma nu poate fi concepută ignorând cadrul fiscal‑bugetar existent, însă…
