Prim‑ministrul a menționat că a reușit să reunească partidele fostei coaliții în jurul unui program de guvernare „semnat de toți”.
„tiam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri”, a declarat Bolojan.
El a subliniat că Guvernul a trebuit să adopte „măsuri economice” menite să reducă prețurile la energie, să sporească productivitatea și nu să diminueze salariul minim.
„Dar dacă în sistemul de stat noi am făcut doar angajări în care am crescut salariile peste un nivel sustenabil, am ajuns în situația în care România, conform analizelor pe care le avem, are venituri din produsul intern brut într-o pondere de 30% la bugetul de stat, în timp ce media țărilor europene au 40% venituri la bugetul de stat din PIB, deci ei din bogăția totală a țării au 40% să rezolve problemele cetățenilor, noi avem 30% să rezolvăm, a afirmat Ilie Bolojan.
Creșterea salariului minim și creșterea prețurilor la energie au exercitat presiune asupra firmelor mici
Premierul a menționat că factori precum majorarea anuală a salariului minim și creșterea costurilor energetice au generat o tensiune semnificativă asupra companiilor „cu valoare adăugată redusă”, precum și asupra întregii economii, unde ponderea costurilor cu salariile și energia a avut un impact accentuat asupra cheltuielilor firmelor.
„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat după 2019‑2020, observăm o anumită evoluție: s‑au închis firme, s‑au pierdut locuri de muncă și, în zonele mai îndepărtate de marile orașe românești, mulți cetățeni au simțit că le scade șansa de a găsi un post, chiar dacă era slab plătit, pentru că acel loc de muncă a dispărut”, a explicat Bolojan.
Continuând exemplul despre modul în care alte state își administrează bugetele, Bolojan a adăugat:
„Din acel 40% pe care le au, ponderea cheltuielor cu salariile este undeva maxim 25% în medie, iar noi avem 39‑40% pondere. Deci noi, din puținul pe care îl avem să rezolvăm problemele cetățenilor, o pondere mult mai mare o folosim cu cheltuielile aparatului de stat cu partea de salarizare și indiferent cine vine în guvernare, a declarat Ilie Bolojan.
În final, premierul interimar demis, Ilie Bolojan, a subliniat că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme.
„Dacă nu confruntă aceste provocări, aceste crize pe care le avem, nu va realiza nimic”, a concluzionat Bolojan.
