Biroul anticorupție din Ungaria susține că a creat un instrument bazat pe inteligență artificială pentru a urmări banii pe care se presupune că au fost deturnaţi în cei 16 ani de mandat ai fostului premier Viktor Orbán.
Ferenc Biró, directorul Autorității de Integritate a Ungariei, a declarat pentru FT: „Am pus la punct o structură anticorupție de ultimă oră, bazată pe inteligență artificială și învățare automată, capabilă să monitorizeze în timp real tranzacţiile economice ale Ungariei”.
Biró a precizat că noua administrație condusă de Péter Magyar doreşte să acţioneze rapid pentru a recupera, conform estimărilor sale, 160 de miliarde de euro din fonduri publice care ar fi fost alocate nejustificat apropiaţilor cercului de putere al lui Orbán. „Acesta este momentul pe care l‑am aşteptat”, a adăugat fostul auditor internaţional și specialist în conformitate.
Biró a fost numit în 2022 pentru a înfiinţa această entitate anticorupţie, ca parte a condiţiilor impuse de Uniunea Europeană pentru a spori transparenţa şi a permite Budapestei să recupereze accesul la fondurile blocate.
Conform spuselor lui Biró, guvernul Orbán a refuzat să coopereze cu instituţia, reducînd drastic eficacitatea acesteia. Agenţia se aşteaptă să revină în forţă odată cu preluarea puterii de către maghiari luna trecută, în urma unei victorii electorale decisive bazate pe promisiunea de a eradica corupţia.
Prim‑ministrul ales a promis să acorde Autorităţii de Integritate competenţe extinse, în cadrul unui pachet de reforme ale statului de drept negociat cu Bruxellesul, în schimbul deblocării zecilor de miliarde de euro din fonduri UE îngheţate în mandatele anterioare. „Aţi decis să consolidaţi Autoritatea de Integritate pentru a demonstra că dispune de puterea necesară de a detecta şi combate corupţia şi conflictele de interese”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, luna trecută, alături de Magyar, la anunţul acordului.
O nouă agenție pentru recuperarea fondurilor
Peter Magyar a promis constituirea unei Agenţii Separate de Recuperare a Activelor pentru a accelera restituirea banilor. Guvernul urmează să depună, spre sfârşitul săptămânii, un proiect amplu de lege anticorupţie. Budapesta va adera, de asemenea, la Parchetul European, permiţând procurorilor UE să urmărească cazuri de fraudă şi corupţie legate de fondurile UE în Ungaria. „Cred că sume foarte mari pot fi repatriate”, a afirmat Biró. „Ţara are nevoie urgentă de banii sustrasi, iar majoritatea acestora se află în străinătate”.
Autoritatea pentru Integritate nu a cuantificat încă pierderile totale, dar estimările personale ale lui Biró indică o sumă ce ar putea depăşi 160 miliarde de euro. „Am observat o creştere exponenţială”, a explicat el. „În 2025, este posibil ca până la 15 % din cheltuielile guvernamentale să fi fost direcţionate incorect”, faţă de aproximativ 2‑3 % la începutul mandatului lui Orbán în 2010.
Potrivit lui, corupţia atinsese apogeul în ultimul său an de guvernare, autorităţile de stat crescând cu 50 % controlul asupra fondurilor publice. „Au realizat că era Orbán se încheie şi au încercat să valorifice fiecare bănuţ disponibil.” Un purtător de cuvânt al partidului Fidesz nu a răspuns imediat solicitării de comentariu.
Fostul șef de cabinet al lui Orbán, Gergely Gulyás, a criticat luna trecută tentativele guvernului de a „stigmatiza partea patriotică cu vinovăţie colectivă pe baza câtorva cazuri suspecte de corupţie… Nu susţinem vânătoarea de vrăjitoare”.
Biró a subliniat că noua administrație respectă prezumţia de nevinovăţie şi că nu există nicio „vânătoare de vrăjitoare” în desfăşurare.
Conform unui raport FT, fluxul de fonduri publice a fost concentrat în jurul unui grup restrâns de apropiaţi ai lui Orbán, creând un mediu cu concurenţă slabă şi preţuri semnificativ supraevaluate, fenomen accentuat în ultimii ani ai fostului premier. Când Autoritatea de Integritate a început să investigheze achiziţiile publice, s‑a lovit de rezistenţă: oficialilor li s‑a ordinat să reducă la minimum contactul şi cooperarea, a relatat Biró.
El a declarat că, în 2024, a fost chemat la o reuniune cu miniştrii justiţiei şi afacerilor europene, cărora li s‑a cerut să rămână discreţi şi „să nu permită agenţiei să‑şi facă treaba”. Biró a refuzat să se conformeze şi a continuat să urmărească neregulile licitaţiilor publice. Miniştrii în cauză nu au răspuns la solicitările de comentariu. La începutul lui 2025, Biró a înaintat guvernului un raport detaliat privind centralizarea achiziţiilor publice. „Le-am avertizat că administrează prea mulţi bani fără controale adecvate”, îşi aminteşte el. „Răspunsul a fost că nu le pasă şi că nu intenţionează să introducă mecanisme de control şi să evalueze eficacitatea fondurilor”.
La o săptămână după trimiterea raportului, birourile lui Biró au fost percheziţionate într‑o anchetă privind presupuse practici corupţioniste, pe care le neagă. „Răspunsul autorităţilor a fost trimiterea de agenţi înarmaţi.”
