Keira Alexandra Kronvold și-a pierdut fiica Zammi la doar două ore de la naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost ulterior încredințat unei familii adoptive din Danemarca, după ce mama a fost supusă testelor FKU, instrumente utilizate de autorităţi pentru a evalua capacitatea parentală, raportează The Guardian.
Potrivit declarațiilor sale, i s-a comunicat că testul avea să verifice dacă este „destul de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a stârnit reacții vehemente în Groenlanda și în alte țări, fiind catalogat de numeroși activiști și ONG‑uri pentru drepturile omului ca un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă daneză: testele pentru părinții groenlandezi erau învechite
În decizia pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a constatat că desprinderea copilului de mamă a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii pentru popoarele indigene și tribale.
Instanța a subliniat, de asemenea, că testele psihometrice pe care s‑a bazat măsura erau învechite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a afirmat că hotărârea reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populaţiilor indigene și, eventual, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a comentat juristul.
Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025
Presat de opinia publică și de organizații internaționale, guvernul danez a interzis în mai 2025 utilizarea testelor FKU asupra cetățenilor de origine groenlandeză.
Această schimbare a venit după ani de controverse și critici privind natura discriminatorie a acestor teste. Subiectul a atras atenția mondială, în special în contextul declaraţiilor fostului președinte american Donald Trump referitoare la Groenlandă.
Cu toate acestea, numeroase familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie despărțite de copii, în ciuda modificării legislative.
Curtea Supremă daneză ar putea schimba destinul altor familii groenlandeze
Deși hotărârea nu garantează reunirea dintre Kronvold și fiica sa, ea creează un precedent juridic semnificativ. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea solicita anularea deciziilor luate împotriva lor.
Organizația Naţiunilor Unite a semnalat anterior că modul de tratare a femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.
Decizia Curţii Supreme este catalogată ca istorică și ar putea determina autorităţile daneze să revizuiască numeroase dosare similare deschise după 1996, an în care Danemarca a ratificat convenţia internaţională privind protecţia populaţiilor indigene.
