„Consiliul a menținut relații corecte cu Ministerul Finanțelor. Am purtat discuții și cu premierii (…) și le-am atras atenția. Am remarcat că nu urcăm pe drumul potrivit. Am subliniat că, deși pe perioada pandemiei s-au suspendat regulile fiscale la nivelul Uniunii din cauza Covid‑19, iar ulterior a urmat șocul energetic, această suspendare nu înseamnă că nu trebuie să ne ocupăm de deficitul bugetar. Spun că este una chestie să ai un deficit bugetar de 2‑3, chiar 4 % din PIB, iar alta să ajungi la deficite de peste 6 % și, ulterior, la peste 9 % din PIB, cum s‑a întâmplat în 2024.”, a afirmat Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Deficit bugetar peste 9 % în perioada Covid‑ului
El a menționat că, în timpul pandemiei, România a înregistrat un deficit bugetar ce a depășit 9 % din PIB. Această evoluție s‑a datorat în parte restricțiilor parțiale impuse economiei, care au redus semnificativ veniturile fiscale, alături de necesitatea guvernului de a sprijini companii și cetățeni.
„Când deja erai în situația unui deficit excesiv, adică încă din anii precedenți Covid‑ului, poți vedea ce s‑a întâmplat la noi. Nicio înțelepciune sau luciditate nu a căpătat că, odată ce șocul coronavirusului și cel energetic au trecut, am fi reduse deficitul.”, a explicat Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal adaugă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a resimțit un șoc energetic, iar inflația a crescut considerabil, fapt ce a avut un impact asupra bugetului.
„Veniturile nominale cresc, în timp ce cheltuielile rămân constante. Deși cheltuielile au crescut ușor, deoarece a fost nevoie să se acorde sprijin populației – în ansamblu bugetul ar fi fost îmbunătățit dacă s‑ar fi manifestat înțelepciunea de a nu cheltui tot surplusul de venituri fiscale generat de șocul inflaționist., a subliniat Dăianu.
Creșterea cheltuielilor permanente
El a specificat că majorarea sumei aferente cheltuielilor permanente – cum sunt salariile și pensiile – a fost evidentă, deși a justificat că această creștere a fost determinată de „metehnele” sistemului de pensii.
Întrebat dacă un ministru al finanțelor ar fi responsabil pentru scăderea deficitului de la peste 6 % la peste 9 %, invitatul a răspuns că nu poate judeca persoanele, dar că, în cazul în care un ministru de finanțe își respectă rolul de custode al finanțelor publice și nu este ascultat, ar trebui să demisioneze.
„Prin urmare, Ministrul de Finanțe trebuie să fie acel «Cerber» care să se asigure că nu te joci cu finanțele publice.”, a concluzionat Dăianu.
Ce greșeli au comis guvernele în ultimii ani?
El observă că România a avut perioade cu execuții bugetare mai bune, dar și „foarte relaxate”. Președintele Consiliului Fiscal menționează două erori în modul de construire a bugetelor în ultimii 10‑15 ani.
„În primul rând, nu au luat în calcul că aceste 3 % din PIB reprezintă o țintă și este important să nu depășim semnificativ această valoare; este esențial să creăm și spațiu fiscal, adică, dacă e posibil, să coborâm sub 3 % din PIB, pentru că nu știi când te va lovi o mare criză și când va trebui să cheltui temporar”, a explicat Dăianu.
El a mai adăugat că a doua „metaforă” a guvernelor și a miniștrilor de finanțe este aceea că „nu au înțeles că este obligatoriu să se asigure de o colectare mult mai eficientă a veniturilor fiscale și nefiscale”.
Întregul episod al emisiunii OFF The Record poate fi vizionat aici.
