În linii mari, guvernarea propusă de Adrian Veștea are ca scop instaurarea unei justiții eficiente, accesibile, independente și imparțiale.
„Modernizarea rețelelor, sporirea eficienței pe baza unor standarde mai riguroase și a unei reforme legislative; combaterea infracționalității, accelerarea recuperării daunelor și intensificarea protecției victimelor; digitalizarea instituțională și operațională; garantarea drepturilor și libertăților fundamentale și separarea puterilor în stat; dialog și cooperare interinstituționale și interprofesionale”, se regăsește în programul consultat de Mediafax.
Guvernul Veștea vizează lupta împotriva corupției și traficului de droguri, specializarea magistraților, digitalizarea, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, separarea puterilor în stat, crearea de secții dedicate mediului de afaceri, reglementarea volumului de dosare, reintegrarea magistraturii pensionate și revizuirea Inspecției Judiciare:
Reforme și modernizare. Justiție pentru cetățeni și mediul de afaceri
1. Îmbunătățirea cadrului juridic pentru facilitarea accesului la justiție prin acordarea de asistență judiciară publică persoanelor fizice și juridice;
2. Scurtarea termenelor de soluționare a cauzelor și asigurarea unei execuții eficiente a hotărârilor, atât în sectorul privat, cât și în cel al autorităților;
3. Creșterea eficienței în combaterea infracțiunilor grave care amenință siguranța oamenilor, precum traficul de persoane, de droguri, evaziunea fiscală și corupția;
4. Extinderea programului „Educație juridică în școli”, element cheie pentru prevenirea pe termen lung a problemelor sociale;
5. Reevaluarea legii privind incriminarea evaziunii fiscale pentru o combatere mai eficientă a acestui fenomen;
6. Revizuirea politicii de resurse umane – recrutare, evaluare, promovare, responsabilitate disciplinară și reintegrarea personalului;
7. Modernizarea Codului muncii în parteneriat cu ministerul competent;
8. Reanalizarea legislației salariale a personalului din sistemul judiciar pentru a elimina practici discriminatorii și diferențieri nejustificate de remunerație;
9. Simplificarea procedurilor comerciale pentru a stimula noi investiții și a susține dezvoltarea celor existente;
10. Alinierea legislației primare și secundare la standardele UE privind TVA, taxe și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;
11. Măsuri pentru specializarea magistraților;
12. Elaborarea unui codex al societăților comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăților, precum și toate normativele referitoare la insolvență și faliment, atât la nivel național, cât și european;
13. Secții specializate pentru mediul de afaceri, începând cu cele din cele 15 județe cu curți de apel;
14. Crearea unui grup de experți pentru litigii de achiziții publice;
15. Promovarea mecanismelor alternative de soluționare a disputelor, cum ar fi medierea, arbitrajul și procedurile notariale;
16. Instituirea unui cadru legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști;
17. Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a crește eficacitatea, transparența și siguranța juridică;
18. Inventarierea, de către Registrul Comerțului, a tuturor autorizațiilor necesare desfășurării fiecărui tip de activitate comercială și punerea la dispoziția publicului a acestor date într-un format accesibil, clar și complet;
19. Cooperarea cu mediul de afaceri pentru a perfecționa legislația ce reglementează activitatea acestora;
20. Revizuirea normelor și reorganizarea pe domenii de activitate, în concordanță cu necesitățile reale ale societății; în colaborare cu Consiliul Legislativ se vor identifica toate actele care necesită corelare legislativă;
21. Interpretare unitară a legii și jurisprudenței. Publicarea motivărilor și a dezbaterilor din comisiile parlamentare specializate pentru a facilita înțelegerea, de către audiență și instanțe, a literei și spiritului legii;
22. Aplicarea fără întârziere a hotărârilor CCR, CEDO și CJUE; stabilirea unui termen scurt pentru revizuirea legislativă necesară aliniării normelor la nevoile societății;
23. Definirea unor criterii obiective de merit și experiență pentru avansarea magistraților în grade superioare și în poziții de conducere;
24. Reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare pentru a spori eficiența;
25. La Institutul Național al Magistraturii, concursul de admitere va include locuri rezervate în mod special pentru minoritățile naționale;
26. Reexaminarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor pentru a optimiza actul de justiție;
27. Stabilirea unui volum optim de lucru pentru magistrați, prin introducerea unor proceduri de filtrare a sesizărilor care să reducă „inflația” de cauze nejustificate;
28. Recuperarea cheltuielilor din partea persoanelor care au evitat urmărirea penală sau executarea sentințelor;
29. Asigurarea personalului necesar pentru instanțe și parchete și identificarea soluțiilor pentru echilibrarea caderelor de judecători, în cooperare cu CSM;
30. Valorificarea resurselor umane calificate din sistemul judiciar prin reintegrarea magistraturii pensionate și diminuarea cheltuielilor cu pensiile ocupaționale, extinzând perioada de reintegrare de la 3 la 7 ani;
31. Standardizarea caderelor de personal în funcție de volumul de lucru și constituirea în parchete a unor compartimente performante de investigatori specializați pe nișe, cum ar fi fraudele financiare, criminalitatea informatică sau infracțiunile de mediu;
Acțiuni eficiente pentru instituțiile subordonate și profesiile conexe justiției:
1. Optimizarea activității de expertiză judiciară, consolidarea capacității operaționale a INEC în multiple domenii și dezvoltarea infrastructurii teritoriale;
2. Îmbunătățirea, în conformitate cu standardele europene, a normelor de acces în corpul experților pentru a crește nivelul de profesionalizare;
3. Creșterea eficienței ANP prin revizuirea și modernizarea cadrului legislativ și prin reformă instituțională;
4. Măsuri pentru reintegrarea polițiștilor penitenciarilor, prin acordarea dreptului de reîncadrare cu reducerea pensiei la 15% pe o perioadă maximă de 7 ani de la pensionare;
5. Eficientizarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii; consolidarea rolului ANABI și colaborarea cu Ministerul Finanțelor;
6. Simplificarea accesului la Registrul Comerțului și creșterea eficienței ONRC;
7. Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate independent;
8. Pentru a ușura sarcina instanțelor, Ministerul Justiției va purta un dialog cu CSM și cu sindicatele profesiilor juridice, promovând și utilizând proceduri alternative și simplificate de soluționare a litigiilor;
9. Consolidarea independenței profesiei de avocat pentru garantarea efectivă a dreptului la apărare, în acord cu art. 24 din Constituție și cu normele europene.
Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor europene:
1. Respectarea calendarului pentru îndeplinirea obiectivelor și etapelor din PNRR, Mecanismul financiar norvegian și Programul de cooperare elvețiano-român;
2. Orice modificare a normelor din justiție se va realiza exclusiv în colaborare și negociere cu Comisia Europeană, pentru a nu compromite PNRR.
Programe de finanțare/dezvoltare. Proiecte de infrastructură în sistemul judiciar:
1. Continuarea demersurilor pentru realizarea „Cartierului pentru Justiție – Justice District” în capitală;
2. Continuarea și actualizarea Programului Național de Investiții în infrastructura instanțelor și parchetelor;
3. Finalizarea construcției a două penitenciare noi (Buzău și Prahova) în vederea respectării termenului de finalizare în 2026 și continuarea modernizării celor existente, pentru ca executarea pedepsei să se realizeze în România conform standardelor CEDO;
4. Introducerea unui cadru multianual pentru planificarea investițiilor majore în infrastructura judiciară, inclusiv în dezvoltarea capacităților de digitalizare și pentru proiectul „Cartierului pentru Justiție – Justice District” din București.
Digitalizare/Debirocratizare
1. Digitalizarea completă a instanțelor prin implementarea dosarului electronic, a comunicării prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, interconectarea cu platformele electronice ale altor autorități, posibilitatea desfășurării de litigii și activități de formare online și asigurarea unei infrastructuri IT adecvate; utilizarea instrumentelor de inteligență artificială.
2. Revizuirea cadrului normativ, în special a celor de procedură, pentru a asigura compatibilitatea și adecvarea acestuia la cerințele impuse de procesul de digitalizare a procedurilor judiciare, inclusiv la distanță.
…
