„Contextul de care pornim ține cont de patru realități foarte greu de acceptat, decalaje semnificative în dezvoltare între regiuni, existența a două state românești în locul unui singurul, diferențe majore între marile municipii și mediile urbane mici, respectiv zonele rurale, precum și o conectivitate slabă cu vecinii și cu Vestul Europei”, a declarat Petrișor Peiu, șeful senatorilor AUR.
Acesta a precizat că decalajele se referă, în primul rând, la „infrastructurile de transport și energie”, precum și la cele bancare și ale pieței de capital.
„România 2028-2040”
Propunerea vizează, în primul rând, infrastructură de transport modernă între regiuni și spre restul Europei. Peiu a afirmat că acesta este motivul pentru care proiectul a fost denumit „A doua Unire a românilor”.
„Problema majoră pe care dorim să o aducem în discuție este reînnoirea unui coridor Nord-Sud, dar nu cum este trasat de către vecinii noștri și cum îl dorim noi, adică să leagă Moldova de la nord până la sud de Dobrogea și de Muntenia”, a declarat Peiu.
Conform lui Peiu, la extremitatea acestui coridor Nord-Sud se află Portul Constanța, care reprezintă „al doilea punct major în viziune” a formațiunii.
Peiu a mai vorbit și despre aeroporturi noi sau modernizate. „Știm că există două proiecte mari de aeroporturi noi în jurul Bucureștiului”, a declarat Peiu.
Alte subiecte evocate de liderul senatorilor AUR au fost legate de creșterea capacității de interconectare a rețelelor energetice naționale, dar și a unei educații prioritare la același nivel în toate regiunile țării.
Petrișor Peiu a afirmat că proiectul va fi prezentat, sub forma unui „document pragmatic” la Alba Iulia, pe 1 decembrie. Va fi expus într-o formă scurtă, sintetizată de 4-5 pagini, iar ulterior documentul poate fi detaliat, pe larg.
O propunere de fond public-privat pentru investiții în Republica Moldova
Șeful senatorilor AUR mai propune și reducerea decalajelor de dezvoltare, sugerând un fond public-privat românesc care să facă investiții în Republica Moldova.
„Pentru situația neplăcută a existenței a două state românești, fondul Moldova pentru investiții în Republica Moldova și transformarea ajutorului financiar internațional acordat necondiționat de Guvernul României, Guvernului de la Chișinău, prin stabilirea unui fond public-privat românesc care să facă investiții acolo”, a declarat Peiu.
Propunerea a mai fost menționată de Peiu și în vara anului trecut, calificând proiectul fondului „Moldova” drept „un instrument mult mai matur și mai echilibrat”, care ar conține „un capital social de 250 milioane de euro, împărțit în 25 de milioane de acțiuni cu o valoare nominală de 10 euro/acțiune. Acesta afirma atunci că fondul ar putea fi listat la BVB.
„Unificarea” bursei de la Chișinău cu cea de la București
Peiu a mai menționat și un proiect de „unificare” a bursei de la București cu cea de la Chișinău, descriind propunerea drept „o bursă unică și puternică”.
Proiectul există deja, dar nu sub forma menționată de Peiu. Este vorba de o bursă separată de cea de la Chișinău, creată în parteneriat cu BVB.
Se numește Bursa Internațională a Moldovei (BIMx), având ca scop dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova. A fost inaugurată luna trecută, pe 28 septembrie, în cadrul Chișinău Business Week.
Planul era unul mai vechi, fiind propus în 2024. Anul trecut a fost semnat memorandumul de înființare a acesteia, cu prezența ministrului Economiei de atunci, Radu Miruță la Chișinău.
