Cea mai neobișnuită pistă de biciclete din România se află în Vadu Dobrii, un cătun izolat din Munții Poiana Ruscă, locuit de mai puțin de zece oameni. În ciuda lipsei de drumuri asfaltate și a izolării frecvente din timpul iernii, pista coboară direct în inima pădurii, habitat natural pentru lupi și urși.
Mai puțin de zece oameni locuiesc permanent în satul Vadu Dobrii din Munții Poiana Ruscă, una dintre cele mai izolate localități din România. Așezarea, aflată la peste 1.100 de metri altitudine, a fost înființată în secolul al XIX-lea pentru exploatarea pădurilor seculare din inutul Pădurenilor și, mai târziu, s-a dezvoltat în jurul minelor de fier deschise aici.
Vreme îndelungată, în afara potecilor de munte, legătura dintre Vadu Dobrii și Hunedoara era făcută printr-un funicular, ale cărui instalații se întindeau pe o distanță de peste 40 de kilometri. Funicularul construit la sfârșitul secolului al XIX-lea era folosit la transportul mangalului (cărbunelui de lemn) de la Vadu Dobrii la mina de fier Ghelari și continua apoi spre Hunedoara, încărcat cu mangal și minereu.
O rețea de drumuri forestiere a fost înființată apoi pentru a lega Vadu Dobrii de satele din împrejurimi, aflate la 5–10 kilometri de localitate, și de Hunedoara. Din anii ’50, o unitate militară antiaeriană a fost înființată la marginea satului, iar în anii ’70 și ’80 minele de fier și exploatările forestiere asigurau locuri de muncă puținilor localnici rămași în Vadu Dobrii.
Mina a fost închisă în anii ’80, funicularul a dispărut și el, iar unitatea militară a fost desființată la mijlocul anilor 2000. Drumurile locale au devenit apoi tot mai puțin umblate și s-au degradat cu trecerea timpului și sub greutatea utilajelor forestiere. În timpul iernii, noroaiele, pantele abrupte, zăpada viscolită și înghețul au făcut din parcurgerea traseului spre Vadu Dobrii o aventură cu final imprevizibil.
Totuși, iernile au devenit mai blânde, iar unele porțiuni ale drumurilor de pământ spre satul de lângă Vârful Munelu (1.140 metri) au fost reparate, devenind accesibile autoturismelor. Așezarea s-a depopulat însă, chiar dacă, de câțiva ani, s-au stabilit aici câteva familii din alte zone ale României.
Deși niciun drum asfaltat nu a urcat până acum pantele abrupte spre Vadu Dobrii, puținii locuitori ai satului de munte au acum o pistă de biciclete modernă. Pista a fost construită recent, la marginea localității, cu fonduri accesate de Primăria comunei Bunila, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Construită recent, pista de biciclete ar putea fi cu greu folosită în timpul iernii, unul dintre motive fiind accesul dificil în această perioadă în sat. În plus, spun unii săteni, turiștii ar putea avea parte de întâlniri neprevăzute cu sălbăticiunile. Urși nu am văzut, doar urmele lor, în schimb ciobanii mi-au mai povestit că lupii le mai dau târcoale stânelor, povestește un localnic.
Unii localnici sunt însă de părere că pista ar putea deveni o pârtie de săniuș pe timp de iarnă, în amintirea planurilor din anii 2000, care vizau transformarea satului într-o mică stațiune montană. În munții Poiana Ruscă, o altă pistă de biciclete a fost construită între satele Cerbăl și Ulm, unde mai locuiesc permanent câteva zeci de oameni.
