Debitul Dunării la intrarea în ţară va fi redus pe tot parcursul lunii septembrie, iar nivelul apei din zona Cernavodă va fi insuficient pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare, a afirmat marţi, la finalul şedinţei Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, conform Agerpres.
„Abia în jurul datei de 15 septembrie pare că debitul va creşte, dar şi această creştere este mult sub media din ultimii ani. Prin urmare, e posibil ca tot luna septembrie debitul la intrarea în ţară să fie mic şi nivelul apei din zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor, pentru funcţionarea pompelor şi pentru funcţionarea siguranţei centralei nucleare, să fie insuficient pentru repornirea acesteia.”
Am trecut în revistă şi modul în care funcţionează principalele unităţi de producţie în care statul român are o participare mai mică sau mai mare, fie majoritară, fie minoritară. Fireşte, în prognoze Dispecerul Energetic Naţional a inclus şi partea de fotovoltaic, şi pe cea eoliană, şi stocarea. Însă acolo sunt foarte mulţi operatori economici şi, evident, nu participă toţi la Comandament.
La cărbune, situaţia este bună, Complexul Energetic Oltenia şi Valea Jiului funcţionând în parametri normali. Rezervele de cărbune sunt suficiente. La gaz, OMV Brazi, Iernut, vechea centrală, Romgaz şi Elcen se află în situaţii absolut normale, cu cantităţi aproape de maximul tehnic, sprijinind Sistemul Energetic Naţional. Hidroelectrica continuă să fie de mare ajutor în orele de vârf, utilizând mai ales rezervele din lacuri”, a subliniat Buşoi.
Acesta a mai spus că, în funcţie de producţia internă de energie, România poate acoperi diferenţa din importuri.
„După cum ştiţi, Centrala Nucleară de la Paks s-a redeschis complet. Kozlodui nu a fost în pericol şi cu atât mai puţin nu mai este acum, deci, mai ales seara, în orele de vârf, pe baza producţiei interne şi mai ales a celei eoliene, acoperim diferenţa din importuri. În următoarele trei zile avem un sprijin, să zicem, din producţia eoliană, astfel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf. În concluzie, sistemul energetic funcţionează normal, securitatea aprovizionării nu e pusă sub nicio formă în discuţie, dar rămânem vigilenţi, atenţi la tot ce înseamnă funcţionarea sistemului, pentru că atâta timp cât centrala nucleară e închisă şi există o lipsă, să zicem, de 1.200-1.300 MW, depinzând de importuri, trebuie să ţinem cont de absolut orice factor care să nu strice funcţionarea în condiţii de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional”, a menţionat oficialul.
Întrebat când e programată repornirea reactoarelor de la Cernavodă, Buşoi nu a dat o dată precisă.
„Acum, nu putem avansa o dată foarte clară, pentru că prognozele sunt rezervate. Există nişte veşti bune legate de bazinul superior, Austria în special, acolo unde s-au înregistrat precipitaţii recent. De asemenea, e şi o creştere mică, dar încă nu o putem considera soluţie salvatoare pe râul Sava. Din informaţiile schimbate azi şi din dialogul cu reprezentanţii centralei de la Cernavodă, suntem încă prudenţi în prognoze. După 15 septembrie, vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să fie posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a apreciat secretarul de stat.
Reprezentanţii autorităţilor din domeniul energetic s-au adunat marţi, la sediul Transelectrica, la şedinţa Comandamentului Energetic.
Unitatea…
