O investigație condusă de neurologul Liron Rozenkrantz de la Universitatea Bar-Ilan din Israel, recentă în revista Nature Human Behaviour, demonstrează existența unei conexiuni directe între nivelul de atenție și modul în care organismul își reglează sistemul imunitar.
Procesul de inflamare este unul dintre principalele moduri prin care corpımız reage la leziuni sau infecții. În locul respectiv se pot observa umflături și căldură, iar celulele imunitare sunt activate pentru a combate amenințarea, conform informațiilor de la Science Alert.
În același timp, sistemul nervos trimite către creier semnale despre starea organismului, aceste informații fiind percepute ca senzații de usturime, mâncărime sau arsură.
Pentru a determina dacă concentrarea pe aceste senzații modifică doar percepția durerii sau influențează și răspunsul imun, oamenii de știință au utilizat un test cutanat cu histamină, metodă standard pentru monitorizarea reacțiilor alergice.
Concentrarea a diminuat intensitatea inflamației
Prima etapă a experimentului a implicat 37 de adulți sănătoși, fiecare dintre ei fiind supus testului cutanat în două momente distincte.
În prima abordare, participanții au fost rugați să își orienteze întreaga atenție spre senzațiile din zona inflamată, în timp ce în a doua abordare, aceștia au fost direcționați către videoclipuri care să le distragă mintea.
Rezultatele au fost neașteptate. Deși participanții au simțit disconfortul mai intens atunci când se concentrau pe zona afectată, reacția inflamatorie propriu-zisă s-a dovedit a fi mai mică.
Dimensiunea medie a umflăturii („wheal”) a fost de aproximativ 3,5 mm în cazul în care atenția era concentrată pe inflamație, față de 5 mm atunci când subiectele erau distrase.
De asemenea, întinderea zonei de roșeață din jurul reacției a fost mai redusă prin concentrare: 10,6 mm, comparativ cu 14 mm în condițiile de distragere a atenției.
Peste 90% dintre subiecți au manifestat o reacție inflamatorie mai pronunțată atunci când atenția lor nu era focalizată pe corp.
Focalizarea pe inflamație a grăbit stabilizarea reacției
Cercetătorii au remarcat diferențe și în modul de evoluție al reacției cutanate.
După un interval de 20 de minute, aproape 90% dintre persoanele care își concentraseră atenția pe senzația resimțită aveau zona inflamată stabilizată sau în curs de reducere. În contrast, în grupul de control (unde atenția era direcționată altundeva), această proporție a fost de doar 46%.
Un experiment secundar, efectuat pe un grup de 20 de voluntari, a confirmat aceste observații. Aceștia au urmărit forme abstracte, utilizându-le fie pentru a-și aminti să se concentreze pe pielea iritată, fie concentrându-se pur și simplu pe formele vizualizate.
Inflamația s-a dovedit a fi mai mică atunci când atenția era îndreptată spre senzația internă.
Motivul pentru care atenția poate acționa asupra inflamației
Echipa de cercetare susține că atenția ar putea furniza creierului detalii mult mai precise despre starea internă a corpului.
Prin concentrarea pe senzația de inflamație, semnalul către creier ar putea deveni mai important, oferind date mai clare despre localizare și intensitate. Acest proces ar putea ajuta organismul să își moduleze mai eficient răspunsul imunitar.
Pentru a verifica această teorie, studiul a fost repetat după aplicarea lidocainei pentru amorțirea zonei. Chiar dacă senzația a fost redusă, efectul stimulării prin atenție asupra inflamației a devenit mai puțin marcat, dar nu a dispărut complet.
Analizele efectuate asupra sistemului nervos autonom au adus dovezi suplimentare. Deși nu s-au observat schimbări semnificative la temperatura, ritmul cardiac sau conductanța pielii, s-au detectat modificări în variabilitatea ritmului cardiac, un semn al activității parasimpatice.
Sistemul vagal joacă un rol esențial în controlul inflamației, iar creșterea variabilității ritmului cardiac observată la persoanele concentrate pe senzație s-a păstrat, chiar și după aplicarea lidocainei.
Studiul nu sugerează că putem „gândi” vindecarea bolilor
Autorii cercetării avertizează că interpretarea acestor date trebuie făcută cu precauție.
Studiul a implicat un eșantion limitat de 57 de persoane și s-a axat pe o reacție inflamatorie cutanată, temporară și controlată. Nu există, în prezent, dovezi că aceleași mecanisme sunt aplicabile în cazul infecțiilor, inflamațiilor cronice sau al bolilor autoimune.
Prin urmare, rezultatele nu indică faptul că simpla concentrare asupra unei patologii grave poate duce la vindecarea ei.
Totuși, cercetarea sugerează că atenția ar putea avea un rol mult mai vast în dialogul dintre creier și sistemul imunitar decât s-a crezut anterior. Ceea ce simțim și modul în care alegem să ne concentrăm pe acele senzații ar putea influența, în anumite circumstanțe, modul în care corpul își gestionează reacția inflamatorie.
