O echipă de cercetători din Marea Britanie și Australia a descoperit un nou antibiotic cu potențial ridicat împotriva bacteriilor rezistente, după ce au reanalizat o specie de bacterii studiată intens de mai bine de jumătate de secol.
Cercetătorii de la Universitatea Warwick din Marea Britanie și Universitatea Monash din Australia au identificat un compus numit pre-metilenomicină C lactonă, derivat dintr-un microorganism din genul Streptomyces, cunoscut pentru capacitatea de a produce antibiotice. Deși acest compus nu a fost observat anterior, el se formează în mod natural în procesul de sinteză al unui alt antibiotic, metilenomicina A.
În testele de laborator, noul compus s-a dovedit a fi de o sută de ori mai eficient decât metilenomicina A împotriva bacteriilor Gram-pozitive, care dezvoltă tot mai frecvent rezistență la tratamentele actuale.
„Este remarcabil că o bacterie atât de bine cunoscută, Streptomyces coelicolor, studiată încă din anii 1950, ascundea încă un antibiotic necunoscut. Descoperirea unui nou antibiotic într-un organism-model a fost o surpriză autentică”, a declarat Lona Alkhalaf, cercetător chimist la Universitatea Warwick.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au modificat genele implicate în sinteza metilenomicinei A, analizând fiecare etapă intermediară a procesului biosintetic. Astfel, au descoperit compusul pre-metilenomicină C lactonă, care a demonstrat o activitate antibacteriană puternică, în special împotriva tulpinilor de Staphylococcus aureus (stafilococul auriu) rezistente la meticilină (MRSA) și Enterococcus rezistent la vancomicină (VRE), două dintre cele mai dificile infecții de tratat în prezent.
Mai mult, bacteriile Enterococcus expuse continuu la acest compus timp de 28 de zile nu au dezvoltat rezistență, un indiciu promițător că substanța ar putea rămâne eficientă pe termen lung. Această caracteristică este extrem de valoroasă în contextul actual, în care rezistența antimicrobiană provoacă anual milioane de decese la nivel global.
„Metilenomicina A a fost descoperită în urmă cu 50 de ani, dar niciodată nu au fost testați compușii intermediari ai procesului său de sinteză pentru activitate antimicrobiană. Faptul că unul dintre acești intermediari s-a dovedit a fi atât de eficient schimbă modul în care ne putem raporta la descoperirea de antibiotice”, a explicat chimistul Greg Challis, coautor al studiului.
Autorii consideră că această abordare marchează o nouă direcție în descoperirea antibioticelor. Prin analiza intermediarilor chimici din sinteza antibioticelor naturale existente, s-ar putea identifica alte molecule cu potențial terapeutic ridicat și cu o probabilitate mai mică de a genera rezistență.
Studiul, publicat luni în Journal of the American Chemical Society, oferă o nouă direcție de cercetare pentru dezvoltarea antibioticelor și întărește ideea că soluțiile pentru viitor pot fi găsite uneori în compuși deja cunoscuți, dar insuficient explorați.
