În timp ce multe economii se confruntă cu efectele crizei petroliere generate de conflictul din Iran, China pare mai bine pregătită, după ani de investiții masive în energie și autosuficiență.
Strategia pe termen lung care a schimbat jocul energetic
De peste zece ani, autoritățile de la Beijing urmăresc un scop clar: scăderea dependenței de energia importată. Sub conducerea lui Xi Jinping, China a alocat fonduri considerabile în sectorul energiilor regenerabile, în infrastructură și în noi surse de aprovizionare. Rezultatul este un sistem energetic variat, capabil să facă față mai bine șocurilor externe, cum ar fi actuala criză globală a petrolului, potrivit CNN și mediafax.
Beijingul a pus la punct o rețea complexă de securitate energetică. Pe lângă importurile din Rusia, Asia Centrală și Myanmar, s-au dezvoltat conducte terestre pentru a reduce vulnerabilitatea rutelor maritime. În același timp, s-a accelerat producția internă de energie. De asemenea, s-au acumulat rezerve strategice substanțiale de petrol, suficiente pentru câteva luni de consum. Un pilon esențial al strategiei este energia regenerabilă: China este în fruntea producției de energie eoliană și solară, cu o capacitate de trei ori mai mare decât cea a următoarelor mari economii combinate. Dezvoltarea vehiculelor electrice a redus semnificativ consumul de petrol, acestea reprezentând peste jumătate din vânzările de autoturisme noi.
Dependentele rămase și testul crizei globale
Cu toate acestea, China nu a renunțat la combustibilii convenționali. Cărbunele rămâne o parte importantă a mixului energetic, iar producția internă de petrol și gaze continuă să crească. În pofida progreselor, țara importă încă aproximativ 70 % din necesarul de petrol și 40 % din gazele naturale. Blocajele în Strâmtoarea Ormuz au afectat piețele mondiale, dar China s-a protejat relativ bine datorită rezervelor și diversificării surselor. Totuși, creșterea prețurilor la combustibili a generat costuri superioare pentru transport și industrie, iar autoritățile au intervenit pentru a diminua impactul asupra economiei.
În contextul actual al crizei, strategia chineză este privită tot mai mult ca un model de urmat. Exporturile de tehnologii verzi – baterii și vehicule electrice – au înregistrat o creștere semnificativă. În prezent, numeroase state explorează soluții similare pentru a-și asigura independența energetică. Pentru Beijing, criza confirmă validitatea cursului ales: o economie mult mai puțin dependentă de petrol și mai bine pregătită pentru un viitor incert.
]]}}]]}}]]}}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]}]]>
