În mod tradițional, facultatea de imaginație a fost considerată un atribut care plasează oamenii într-o poziție deosebită în lumea animală, un obstacol mental care ne separă fundamental de toate celelalte specii. Această aptitudine, definită ca capacitatea minții de a-și crea sau manipula reprezentări ale lucrurilor care nu sunt prezente în mod senzorial, joacă un rol crucial în luarea deciziilor, relatează livescience.com.
Imaginația ne oferă posibilitatea de a simula mental diferite scenarii și rezultate, de a explora implicațiile potențiale ale deciziilor noastre, de a concepe alternative și de a evalua riscuri viitoare fără a le trăi efectiv. În esență, ea este motorul conștiinței și al proiecției cognitive spre viitor, elementul care, până recent, se credea că distinge oamenii de animalele care, în general, funcționează predominant în prezent și în domeniul concret.
Totuși, un studiu recent al unor cercetători american a pus la îndoială această idee, evidențiind abilitățile uimitoare ale unui bonobo în vârstă de 43 de ani, pe nume Kanzi. Cercetarea, publicată în revista Science la 5 februarie 2026, sugerează că limitele imaginației s-ar putea să nu fie la fel de clare cât am crezut inițial.
Ce înseamnă imaginația și de ce a fost privită ca o trăsătură unică umană
O echipă de la Departamentul de Științe Psihologice și Cognitive de la Universitatea Johns Hopkins din SUA a ales să exploreze limitele intelectului lui Kanzi. În lucrarea lor, specialiștii subliniază importanța „reprezentărilor de ordin secund”, acele structuri mentale care permit minții să se desprindă de contextul imediat „aici și acum” și să producă scenarii ipotetice, alternative sau imaginate, independente de realitatea curentă. Aceste reprezentări stau la baza celor mai sofisticate aptitudini cognitive umane, precum atribuirea de stări mentale, simularea viitorului și, paradoxal, chiar și simularea însăși.
Kanzi, bonobo-ul care comprehensionează limba engleză și utilizează simboluri abstracte
Kanzi, un bonobo (Pan paniscus) ce a atins vârsta de 43 de ani, nu este un subiect necunoscut în cercetarea primatologică. El este deja o figură emblematică, cunoscut pentru abilitatea de a identifica până la 500 de lexigrame – unități grafice abstracte asociate cuvinte. În plus, el comprehensionează circa o mie de cuvinte în limba engleză, inclusiv anumite structuri gramaticale. Se pare însă că întregul potențial al lui Kanzi nu fusese explorat în总量的.
Experimentele care arată că imaginația poate exista la animale
Pentru a dezvălui noi dimensiuni ale inteligenței sale, oamenii de știință de la Johns Hopkins i-au propus lui Kanzi o serie de probe bine concepute. Într-o primă fază, un cercetător a manipulat o carafă conținând suc de fructe și două pahare goale, simulând prin gest mișcarea de turnare a lichidului într-unul dintre ele. Sarcina lui Kanzi consta în a înțelege că gestul reprezenta acțiunea de umplere și, mai important, să-și amintească care dintre recipiente fusese vizat de acest act simulat. Testul a relevat că bonobo-ul era capabil să separeze funcția unui obiect (recipientul pentru lichid) de absența sa fizică, un semn remarcabil de înțelegere conceptuală.
Modul în care Kanzi distinge realitatea de simulație
Experienta a continuat cu o a doua etapă. Un pahar real, plin cu suc de fructe, a fost plasat lângă recipientul care, în prima parte a testului, fusese „simulat” că este umplut. Kanzi a fost chemat să facă o alegere. Fără ezitare, el a selectat paharul real cu conținut. Acest lucru a dovedit că bonobo-ul putea procesa informația „simulată” sau „falsă” ca pe un parametru valid de analiză, dar fără a o confunda cu elementele fizice prezente. Această capacitate cognitivă duală – diferențierea și manipularea atât a realității, cât și a reprezentării ei – este considerată un element fundamental al gândirii abstracte și apare în tipic la copiii umani începând cu vârsta de doi ani.
Factoriul care au permis lui Kanzi să atingă o performanță cognitivă excepțională
În mod natural se pune întrebarea: ce a permis lui Kanzi să ajungă la un asemenea nivel de comprensie? O explicare seobișnuită se trage din complexitatea naturală a vieții maimuțelor mari. Un factor decisiv a fost însă contextul de viață: Kanzi s-a născut și a crescut în captivitate, într-un mediu cu expunere constantă la oameni. Acest cadru i-a oferit oportunitatea de a developa anumite capacități cognitive care, foarte probabil, nu ar fi apărut în condiții de sălbăticie.
Concluzii: Impactul descoperirii asupra concepției de inteligență animală
Rezultatele legate de abilitățile lui Kanzi ne îndeamnă să reconsiderăm maniera în care definim inteligența și imaginația, estompând granițele pe care le-am trasat cu atâta siguranță între specia umană și restul lumii animale. Studiul publicat în Science deschide noi direcții de cercetare în domeniul evoluției cognitive și ne forțează să ne întrebăm din nou ce înseamnă cu adevărat să deții facultatea de imaginație.
