O alianță bipartită formată din personalități influente din domeniul apărării din Congresul american intenționează să blocheze planul controversat al administrației Trump de a retrage trupele din România și din alte avanposturi NATO de la frontiera cu Rusia, scrie duminică Kyiv Post, citând surse din Congresul SUA.
Congresmenii americani intenționează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa, semnalând o bătălie legislativă cu miză mare, care traversează liniile de partid și opune Casei Albe lideri-cheie ai Congresului într-o decizie fundamentală de politică externă.
Conflictul iminent survine după ce Pentagonul a confirmat planul – dezvăluit pentru prima dată de Kyiv Post marți – de a întrerupe rotația trupelor în România. Criticii au condamnat imediat această mișcare, considerând-o un cadou pentru Vladimir Putin.
Sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri senatoriali cu experiență, familiarizați cu presiunile din Congres, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „greșeală strategică” majoră, care subminează în mod direct poziția de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating apogeul.
Cea mai puternică opoziție este condusă de republicani de rang înalt din domeniul apărării, ceea ce subliniază dezacordul profund pe care această decizie l-a provocat în cadrul instituțiilor de securitate națională ale partidului.
Liderii republicani ai ambelor comisii ale forțelor armate din Congres – senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers – au criticat într-o declarație comună decizia Pentagonului, calificând-o drept „necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.
Ei nu au fost singuri. Congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegația SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid celor care se pronunță împotriva deciziei. Vineri seara, senatorul republican Thom Tillis și-a făcut și el auzită vocea, subliniind caracterul brusc al deciziei.
„Reducerea prezenței noastre în România contravine unei strategii solide”, a declarat Tillis.
„România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO”, a spus Tillis înainte de a fi și mai tranșant: „Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliații Americii”.
Reacția coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare față de politica militară a administrației, sugerând o profundă îngrijorare că reducerea trupelor va degrada influența și securitatea SUA în Europa.
i veteranii americani se opun planului Pentagonului de a reduce trupele de la granița cu Rusia. Președintele grupului care îi reprezintă pe veterani, Jeremy Hunt, a avertizat că reducerea trupelor subminează încrederea în Articolul 5 și invită la un „calcul greșit” prin reducerea vizibilității SUA pe flancul estic.
Democrații, la rândul lor, simt o oportunitate de a combate politica administrației Trump și de a proteja o structură esențială a alianței. Adam Smith, membru democrat de rang înalt al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, a părut să confirme inițiativa legislativă în timpul unui discurs susținut vineri la Consiliul pentru Relații Externe, prezentând acțiunea Congresului ca o necesitate urgentă.
„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greșit pe care îl putem trimite lui Putin și aliaților noștri europeni în acest moment”, a spus Smith.
El nu s-a ferit să vorbească despre implicațiile mai largi, avertizând că această mișcare alimentează o tendință izolaționistă periculoasă.
„Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul”, a subliniat el.
Democratul a atribuit decizia unei ideologii îngrijorătoare care a prins rădăcini în cadrul administrației. Retragerea, a susținut Smith, „reflectă aripa izolaționistă îngrijorătoare și problematică din cadrul Partidului Republican, care consideră că restul lumii nu merită atenția noastră”.
Pentagonul a încercat să prezinte retragerea ca o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific – noul „teatru de prioritate” al administrației.
Dar criticii de ambele părți resping această justificare, argumentând că momentul nu putea fi ales mai prost și că este în contradicție directă cu mantra administrației „pace prin forță”.
