Anul 2025 a fost marcat de o serie de proteste antiguvernamentale care au „inundat” străzile din Europa și au ajuns până în Asia. Demonstrațiile au izbucnit în peste 70 de țări pe parcursul anului, potrivit datelor Global Protest Tracker.
Furia față de corupția guvernamentală a alimentat o parte semnificativă a protestelor în 2025, politicile antidemocratice și dificultățile economice dintr-o serie de țări fiind ceilalți doi factori principali. În ultimele luni ale anului 2025, unii observatori s-au folosit de valul de proteste conduse de tineri pentru a promova ideea unei „mișcări globale a Generației Z”, în creștere.
Un număr record de proteste au avut loc în Georgia, care au umplut piețele și străzile timp de un an, furioși din cauza deciziei prim-ministrului Irakli Kobakhidze de a anunța o suspendare de patru ani a procesului de aderare a țării la UE. În martie, proteste în masă au izbucnit în Macedonia de Nord, condamnând corupția și luarea de mită, care au dus la un incendiu devastator în orașul Kocani, soldat cu moartea a 59 de persoane cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani și rănirea a peste 150 de alte persoane.
La sfârșitul anului, furioasa Generație Z a Bulgariei și-a arătat puterea prin proteste de mare amploare, care au dus în cele din urmă la căderea guvernului format din GERB, Partidul Socialist Bulgar și Există un Astfel de Popor, susținut de liderul formațiunii Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Noul Început, sancționat pentru corupție, Delian Peevski. Tinerii furioși au fost inițial provocați de planurile de a introduce bugetul extrem de controversat pentru anul viitor, dar în cele din urmă valul de proteste a cuprins și corupția neîtreruptă și aroganța politică a foștilor conducători.
În alte țări, însă, demonstrațiile nu s-au potolit de mai bine de un an. Pe 1 noiembrie 2024, o copertină de beton s-a prăbușit și a ucis 16 persoane la gara din Novi Sad. Este demn de remarcat faptul că gara a fost inaugurată cu fast de două ori, deschiderea din 2022 având loc în timpul campaniilor electorale din Serbia și Ungaria. La acea vreme, prim-ministrul maghiar Viktor Orbán și președintele sârb Aleksandar Vučić au participat împreună la deschiderea tronsonului feroviar Belgrad-Novi Sad, parte a liniei feroviare internaționale Belgrad-Budapesta. Vučić și Orbán sunt cunoscuți pentru atitudinile lor pro-ruse și împotriva guvernelor pentru care au avut loc mai mult de unul sau două proteste majore.
Tragedia de la Novi Sad a declanșat cel mai masiv și prelungit val de proteste împotriva corupției și neglijenței oamenilor lui Vučić. Studenții au blocat universitățile și au organizat marșuri de protest, la care s-au alăturat și profesorii lor. La cel mai mare protest din istoria modernă a Serbiei, din 15 martie, s-au strâns între 275.000 și 300.000 de oameni. Protestatarii susțin că, în timpul minutului de reculegere în memoria victimelor din Novi Sad, s-a auzit un zgomot neobișnuit, posibil cauzat de un tun sonic folosit împotriva mulțimii. 56 de persoane au fost spitalizate, dintre care unele au fost diagnosticate cu deficiențe de auz. Guvernul neagă acuzațiile.
Analiștii se grăbesc să găsească puncte comune între protestele „tinerilor”. În întreaga lume, mișcările de protest au un limbaj comun, care se bazează pe puterea rețelelor sociale – terenul pe care se exprimă generația online. Facebook, Discord și Reddit sunt centre de organizare a protestelor, iar TikTok și Instagram pentru denunțarea problemelor politice și transmiterea protestelor în timp real, iar rețeaua socială X este locul unde se pot partaja informații de la fața locului, minut de minut.
Un limbaj comun de meme-uri, hashtag-uri și referințe sarcastice la cultura pop au devenit un simbol al rezistenței. Înainte de începerea protestului de la 1 decembrie în Bulgaria, aplicația de chat de pe Facebook „Messenger” era plină de desene animate cu un porc roz, peste care erau coborâte gratii și inscripția „vrem porci cu dungi”, pe care oricine o putea adăuga deasupra fotografiei de profil. La protestul în sine, protestatarii au cântat la unison „imnul” „Când pa, când pa, când Peevski pa,” pe melodia When the saints go marching in.
Deși acest grup de proteste conduse de tineri este semnificativ, nu este o tendință nouă, notează Fundația Carnegie. Privind în urmă, datele de la Global Protest Tracker arată că procentul protestelor conduse de tineri între 2017 și 2019 a fost similar sau mai mare decât procentul protestelor conduse de Generația Z în 2025.
Corupția și dificultățile economice au declanșat o serie de demonstrații pe parcursul anului, dar acestea nu au fost întotdeauna conduse de cei mai tineri. Mai multe țări au protestat împotriva măsurilor de austeritate nepopulare, inclusiv Belgia, Franța, Slovacia și România. Acestea spun că diverse reforme care afectează pensiile, educația și despăgubirile pentru lucrători nu fac decât să înrăutățească dificultățile existente. În Grecia, lucrătorii au cerut o protecție și despăgubiri mai mari din partea guvernului. Chiriile mari din Spania, exacerbate de boom-ul turistic din regiune, au declanșat proteste în masă ale locuitorilor nemulțumiți care cer măsuri guvernamentale pentru a crește numărul de locuințe accesibile.
Fiecare mișcare de protest are propriile cauze interne de nemulțumire, fie că sunt determinate de Generația Z, de lucrători, fie de oponenții boom-ului turistic. Protestele din acest an au fost alimentate de furia publică profundă cauzată de o combinație de corupție, criză a costului vieții și nemulțumire economică generalizată.
