În vara anului 2015, Europa a fost martora unei mișcări masive de populație, cu peste un milion de oameni sosind în UE în câteva luni, fugind de violențe din Siria, Afganistan, Irak și alte părți. Cancelarul german Angela Merkel a declarat atunci „Putem face asta”, un slogan care a devenit emblematic pentru acei care susțineau primirea cu brațele deschise a solicitanților de azil.
Însă, după un deceniu, preocupările legate de migrație au devenit o problemă politică majoră în multe țări europene, cu cauze complexe și variate, inclusiv securitate, economii în dificultate și deziluzie față de partidele de guvernământ. Aceasta a alimentat ascensiunea partidelor de extremă dreapta și a determinat partidele de centru și chiar de stânga să impună controale asupra migrației, temându-se de o înfrângere electorală în fața populiștilor de dreapta.
În Ungaria, guvernul de extremă dreapta al prim-ministrului Viktor Orban a adoptat una dintre cele mai dure abordări în materie de migrație, ridicând garduri la frontieră și returnând imediat persoanele care sosesc fără permisiune. Avocata pentru drepturile omului Timea Kovács afirmă că acest lucru face practic imposibilă intrarea în UE prin Ungaria.
În Suedia, care se mândrea istoric cu faptul că era o națiune primitoare pentru cei care fugeau de persecuție, partidul de extremă dreapta Democrații Suedezi a obținut 20,5% din voturi la alegerile generale din 2022, devenind al doilea partid ca mărime din țară. Refugiatul sirian Abdulmenem Alsatouf, în vârstă de 44 de ani, spune că lucrurile s-au schimbat în Suedia, oamenii devenind mai rasiști.
În Lesbos, Grecia, mormintele solicitanților de azil care au murit încercând să ajungă pe insulă sau în taberele de refugiați sunt marcate cu „Necunoscut”, ultimul loc de odihnă al celor care credeau că Europa le va oferi o viață mai bună. Fergal Keane, jurnalistul BBC, observă că, atunci când a vizitat locul, erau trei morminte proaspete și un al patrulea deschis, în așteptarea unei înmormântări, o amintire care ne face să reflectăm la faptul că oamenii disperați vor continua să încerce să ajungă în Europa, în ciuda riscurilor enorme.
Până în prezent, în acest an, numărul solicitanților de azil detectați încercând să ajungă în Europa a scăzut cu 20%. Numărul acestora poate crește și scădea, dar crizele globale care determină migrația nu vor dispărea, aceasta fiind provocarea fundamentală pentru politicieni, indiferent de partidul care se află la putere.
