Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu-Crevon și Emilian Meiu sunt magistrații care au soluționat în recurs cauza referitoare la restanțele salariale ale magistraților.
Potrivit CSM, cererea de protecție a independenței a fost adresată deoarece Guvernul a invocat dosarul de la ÎCCJ ca motivare pentru sesizarea CCR privind un presupus conflict constituțional.
CSM consideră că argumentele Guvernului din sesizarea CCR coincid cu cele din procesul de la ÎCCJ. Secția pentru judecători apreciază că această situație a exercitat o presiune publică asupra completului de judecată și o califică drept „imixtiune fără precedent în actul de justiție”.
Consiliul reiterează că magistrații trebuie să judece cauza exclusiv pe baza legii și a împrejurărilor dosarului, fără interferențe sau presiuni din partea celorlalte puteri ale statului.
Miza procesului
Disputa vizează plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, generate de majorările salariale aplicate retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, dispunând plata restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară. Valoarea financiară a dosarului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, adică circa un miliard de euro.
Cauza se află în instanța de recurs la ÎCCJ. Pronunțarea unei hotărâri definitive a fost amânată de mai multe ori, iar pe 17 septembrie instanța supremă a fixat un nou termen pentru 8 octombrie 2026.
De ce a sesizat Guvernul Curtea Constituțională
În luna iulie, Guvernul, condus pe atunci de premierul interimar Ilie Bolojan, a sesizat CCR pentru a soluționa un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.
Executivul a afirmat că instanța s-ar fi depășit în domeniul elaborării și gestionării bugetului public. Potrivit argumentelor Guvernului, stabilirea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribuții ale puterii executive și legislative.
Pe de altă parte, în procesul de la instanțele de drept comun, ÎCCJ a argumentat că neplata restanțelor salariale afectează drepturile magistraților, inclusiv dreptul de proprietate, invocând existența unor titluri executorii neexecutate.
CSM: Judecătorii trebuie să decidă fără presiuni
În comunicatul de presă, CSM arată că contextul creat în jurul procesului poate afecta garanțiile de independență ale magistraților.
Secția pentru judecători precizează că „magistrații trebuie să fie scutiți de orice influență sau presiune și să adopte soluția în concordanță cu prevederile legale aplicabile cauzei”.
