Vicepremierul Tanczos Barna a declarat recent că, într-un scenariu ideal, România ar fi putut evita deficitul bugetar creat de guvernul precedent, condus de Marcel Ciolacu. Acesta a afirmat că un astfel de scenariu ar fi presupus o creștere economică de 2,5%, fără probleme la graniță, fără război și fără cheltuieli suplimentare pe Apărare.
În realitate, însă, România se confruntă cu o serie de provocări economice, inclusiv un deficit bugetar și o deficiență la balanța comercială. Tanczos Barna a recunoscut că această „filozofie de creștere pe consum” a creat un risc uriaș pentru economia românească și că este necesară o schimbare de direcție.
Vicepremierul a subliniat că guvernul va trebui să se concentreze pe „pachetele de alimentare a motoarelor de creștere economică”, inclusiv pe sistemul de încurajare a cercetării și dezvoltării în economie și pe creditul fiscal. Aceste elemente sunt considerate bazele dezvoltării economice în majoritatea țărilor UE.
Tanczos Barna a exprimat speranța că, odată ce se va termina această perioadă de consolidare fiscal-bugetară, România va putea începe o nouă perioadă de creștere economică. Acesta a subliniat că este necesară o abordare mai strategică și mai pe termen lung pentru a asigura dezvoltarea economică a țării.
În contextul acestor declarații, economistul Daniel Dăianu a afirmat că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar „unic în UE”, care nu este întâlnit în mod normal în condițiile în care țara nu este afectată de un război. Acesta a subliniat că deficitul bugetar și deficiența la balanța comercială sunt două dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă economia românească în acest moment.
