Curtea Supremă a SUA a pronunțat o hotărâre în urma căreia persoane din grupuri majoritare – precum albii sau heterosexualii – vor putea intenta acțiuni în justiție pentru a reclama cazuri de discriminare „inversă”. Curtea a relansat astfel procesul intentat de o femeie din Ohio, care reclama că i s-a refuzat ilegal o promovare și a fost retrogradată pentru că este heterosexuală.
Cei nouă judecători ai Curții au decis, cu unanimitate de voturi, să răstoarne hotărârea unei instanțe inferioare care a respins plângerea reclamantei Marlean Ames împotriva angajatorului ei, Departamentul serviciilor pentru tineri al statului american Ohio. Ames a afirmat că a avut un supervizor gay atunci când în locul ei a fost preferată la promovare o lesbiană, și că a fost retrogradată, cu o reducere salarială, în favoarea unui bărbat gay.
Disputa juridică s-a centrat asupra ideii dacă reclamanți precum Marlean Ames trebuie să aducă dovezi de încălcare a Titlului VII din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea bazată pe rasă, religie, origine națională sau sex, inclusiv orientare sexuală. Ames a contestat o cerință impusă de unele tribunale din SUA ca reclamanții din grupuri majoritare să aducă mai multe dovezi decât reclamanții minoritari pentru a depune o plângere inițială de discriminare.
Printre aceste instanțe se numără și al 6-lea Circuit al Curților de Apel din Cincinnati, care a decis împotriva lui Ames. Ele le cer reclamanților din grupuri majoritare să arate „circumstanțe contextuale” care să indice faptul că angajatorul acuzat de părtinire este „acel angajator neobișnuit care discriminează împotriva majorității”, cerințe pe care, potrivit Curții de Apel, Ames nu le-ar fi îndeplinit.
Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, cea care a redactat hotărârea Curții Supreme, a scris că atât limbajul din Titlul VII, cât și precedentele Curții arată în mod clar că nu poate exista o distincție între reclamanții din grupuri majoritare și reclamanții din grupuri minoritare. „Prin instituirea acelorași protecții pentru orice «individ» – indiferent de apartenența acestuia la un grup minoritar sau majoritar -, Congresul nu a lăsat loc tribunalelor să impună cerințe speciale doar reclamanților din grupuri majoritare”, a arătat Jackson.
Ames, în vârstă de 61 de ani, și-a dat în judecată angajatorul în 2020, solicitând despăgubiri financiare. Ea a invocat faptul că a fost discriminată, încălcându-se astfel Titlul VII, în deciziile luate de Departament în 2019, pentru că este heterosexuală, deși era mai calificată decât cele două persoane gay care au fost promovate în locul ei. „Eram heterosexuală și am fost dată la o parte pentru ei”, a declarat Ames pentru Reuters în februarie.
În prima zi după revenirea la Casa Albă, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv de desființare a politicilor de diversitate, echitate și incluziune (DEI) în agențiile federale și a încurajat companiile private să procedeze la fel.
