Studiul, denumit „Global Mental Wealth”, subliniază rolul esențial al legăturilor strânse, al convingerii că existența are un sens și a securității materiale. De asemenea, datele indică că persoanele tinere adulte obțin cele mai mici punctaje de bunăstare, pe când acest indicator are o evoluție ascendentă cu avansarea în vârstă.
Investigația s-a desfășurat în perioada iunie – august 2025, implicând 261 de specialiști, iar instrumentul de evaluare a fost tradus în 50 de limbi. Lucrarea a fost acceptată pentru a fi publicată în publicația Social Indicators Research.
Autorii au propus să treacă peste constrângerile ierarhierilor convenționale ale fericirii, care se bazează aproape exclusiv pe un singur item referitor la mulțumirea față de viață. Prin contrast, noua analiză a explorat zece facete ale bunăstării, inclusiv vitalitatea, calma, interacțiunile sociale, apartenența și direcția vieții. Subiecții au completat, de asemenea, rubrici referitoare la venituri, economii, îndatorări și contextul financiar din copilărie, relatează Science Blog.
Legăturile strânse au înregistrat cele mai înalte punctaje
Datele indică că sprijinul oferit de oamenii din jur primează clasamentul cu o medie de 5,05 din 7. Pe a doua poziție se află convingerea că acțiunile desfășurate au valoare și scop, evaluată la 4,93 puncte.
La extrema cealaltă, vitalitatea a obținut cel mai redus scor, 4,20 din 7. Doar cam o persoană din cinci a acordat nota maximă acestui aspect, în timp ce aproape două din cinci participanți au notat la maxim sprijinul provenit de apropiați.
Specialiștii avertizează că un unic indicator al satisfacției vitale nu poate cuprinde această diversitate. Exemplificând, Danemarca și Norvegia au înregistrat același scor mediu (6,2) pentru satisfacția față de viață, dar profilele lor divergentau la analiza celor zece dimensiuni ale bunăstării.
De ce generația tânără este cea mai insatisfăcută
Una dintre concluziile majore este disparitatea intergenerațională. Spre deosebire de ipoteza clasică conform căreia mulțumirea scade la mijlocul vieții și revine la vârstă, investigația nu a confirmat acest model.
În realitate, adulții la început de drum au marcat cele mai mici niveluri de bunăstare, punctajele crescând, în linii mari, odată cu avansarea în vârstă.
Cifrele arată că lediglich 14,7% din subiecții âgitați între 18 și 25 de ani nu evidențiază semne de depresie sau anxietate la testarea de screening. La nivelul întregului eșantion, proporția a fost de 23,6%.
Coordonatorul proiectului, Kai Ruggeri, conferențiar de politici de sănătate și management la Columbia, a susținut că constatările ar putea fi legate de presiunea exercitată asupra tinerilor, compararea continuă pe platformele sociale și neliniștea legată de viitorul profesional.
El a evidențiat, de asemenea, impactul discursurilor despre viitorul pieței muncii, mai ales în contextul avansării inteligenței artificiale, care pot exacerba fricile legate de șansele de carieră și siguranța financiară.
Veniturile superioare corelază cu o calitate a vieții superioară
O altă concluzie cheie se referă la legătura dintre resurse financiare și bunăstare. Conform datelor, bunăstarea continuă să crească proporțional cu veniturile, fără a exista un prag nett după care banii încetează să aducă beneficii.
Subiectul a fost viv debatat recent. O lucrare din 2010 a lui Daniel Kahneman și Angus Deaton susținea că fericirea cotidiană nu mai crește semnificativ după un venit de cam 75.000 USD/an. Studii ulterioare au infirmat această teză, iar în 2023 cele două echipe au reanalizat datele comun, concluionând că, pentru majoritate, bunăstarea crește continuu cu veniturile.
Prezentul studiu confirmă această asociere, dar evidențiază că beneficiile marginale ale veniturilor scad pe măsură ce nivelul financiar crește. Așadar, trecerea de la lipsa veniturilor la un venit mediu poate influența semnificativ sănătatea mintală, în timp ce progresul de la o situație financiară excelentă la una și mai bună aduce câștiguri mai mici.
Bunăstarea psihică nu se reduce la absența tulburărilor
Specialiștii atrag atenția că sănătatea mintală este frecvent confundată cu lipsa afecțiunilor psihice. Ruggeri argumentează că această abordare restrânge înțelegerea bunăstării, care implică, de asemenea, legături de calitate, un scop vital și sentimentul că activitățile zilnice au sens.
Datele indică că chiar și persoanele fără semne de depresie sau anxietate prezintă nivele foarte variate de bunăstare. Astfel, lipsa simptomelor nu asigură automat o stare generală favorabilă.
„Vorbim de sănătate mintală, dar ne referim la boală mintală”, a explicat Ruggeri, subliniind că bunăstarea nu poate fi atinsă exclusiv prin tratamente medicale sau intervenții individuale, precum meditația.
Rezultatele necesită o interpretare prudentă
Deși investigația cuprinde 92 de state și 50 de limbi, autori avertizează că datele nu sunt reprezentative național. Participanții au fost recrutați preponderent online și prin rețelele academice implicate.
De altfel, chestionarul folosit pentru depistarea simptomelor de depresie și anxietate este un instrument de screening, nu un diagnostic clinic.
Cercetătorii recomandă exploatarea datelor pentru detectarea tendințelor generale, nu pentru comparații absolute între state sau grupuri populăționale.
Rezultatele pot fi explorează pe platforma publică Global Mental Wealth, care permite analiza indicatorilor de bunăstare pe segmente demografice și economice diverse.
