Există persoane care seara, în mod efectiv, cad brusc în pat, epuizate fizic, dar cu gândirea în continuă agitație. Gândiri care se rotesc, ipoteze mentale ce se desfășoară, liste de sarcini și proiecte fără sfârșit. O nouă cercetare realizată în Australia oferă o explicație robustă pentru unii dintre cei care trăiesc această situație noaptea după noapte: ceasul intern al creierului ar putea fi derutat.
Un studiu publicat în jurnalul științific Sleep Medicine arată că insomniacul cronic ar putea fi asociat cu întârzieri ale ritmului circadian, mecanismul biologic care reglementează ciclul de 24 de ore al activității noastre mentale. Altfel spus, creierul nu primește semnalul clar că este timpul să încetinească.
Cercetarea a fost desfășurată de o echipă de la Universitatea din Australia de Sud, care a urmărit, pentru prima dată, modul în care activitatea cognitivă crește și scade pe parcursul unei zile complete, comparând persoanele cu insomnie pe termen lung cu cele care dorm fără probleme, notează SciTechDaily.
Un experiment fără reper exterioare
Pentru a înțelege procesul, cercetătorii au eliminat aproape toate indiciile din mediul exterioar. 32 de adulți, dintre care 16 cu insomnie și 16 fără tulburări de somn, au fost monitorizați timp de 24 de ore, rămânând treji în pat. Lumină slabă, mese controlate, activitate minimă. Fără telefoane, fără ferestre către exterior. În esență, un laborator în care singurul ceas care mai dicta era cel intern.
În fiecare oră, participanții au completat chestionare detaliate privind tonul, calitatea și controlul asupra gândurilor lor. Astfel a fost măsurată, pas cu pas, activitatea cognitivă a fiecăruia.
Rezultatul? Atât cei care dorm bine, cât și cei cu insomnie au prezentat un tipar circadian evident, cu vârfuri de activitate mentală în după-amiaza și valori minime în zorii zilei. Doar că aici apar diferențele.
Diferența fină care schimbă tot
La persoanele fără probleme de somn, activitatea mentală scade natural seara. Creierul trece de la starea de rezolvare a problemelor la o formă de retragere liniștită. La cei cu insomnie, însă, această „deconectare” este estompată.
Profesorul Kurt Lushington, coordonatorul studiului, spune că tiparele de gândire ale persoanelor cu insomnie rămân similare cu cele din timpul zilei, chiar și în orele în care organismul ar trebui să se pregătească pentru odihnă. Mai mult, vârful lor cognitiv este întârziat cu aproximativ șase ore jumătate. Practic, ceasul intern le spune că încă este timp pentru analiză, planuri și implicație emoțională, când ar trebui să domine liniștea.
„Somnul nu reprezintă doar închiderea ochilor. Înseamnă să lași deoparte gândirea orientată spre obiective și implicarea afectivă”, explică Lushington. Iar în cazul insomniei, acest proces este întârziat.
Ce urmează: tratamente mai direcționate
Descoperirea deschide o cale nouă pentru terapii. În loc să se concentreze exclusiv pe tehnici comportamentale, specialiștii sugerează intervenții care să întărească ritmurile circadiene. Expunere la lumină la ore bine definite, rutine zilnice clare, structură. Sunt măsuri simple, dar cu potențial real.
Profesoara Jill Dorrian, coautoarea studiului, menționează și rolul practicilor de mindfulness, care pot ajuta la calmarea fluxului mental înainte de culcare.
Insomnia afectează aproximativ 10% din populație și până la o treime dintre vârstnici. Pentru mulți, senzația este aceeași: corpul obosit, mintea în continuă vigilență. Acest studiu sugerează că problema nu ține doar de stres sau obiceiuri nefavorabile, ci de o desincronizare fină, dar persistentă, a ceasului intern.
Pe scurt, uneori nu lipsește voința, ci semnalul biologic care ar trebui să spună clar: „Acum este timpul să te oprești”.
